vineri , 24 noiembrie 2017
A început de IERI să cadă câte-un obiectiv… din stradă.  STADIONUL JIUL PETROŞANI – baza de război a trupelor administrative

A început de IERI să cadă câte-un obiectiv… din stradă. STADIONUL JIUL PETROŞANI – baza de război a trupelor administrative

Baza sportivă de la Jiul a intrat în etapa de transformare. Nu într-una a cărei final să aibă legătura cu dezvoltarea mișcării sportive, ci una ai cărei pași conduc spre un islaz comunal sau spre bâlciul anual. Mutarea pieței din parcarea din fața stadionului pe turnanta de beton a, cândva, uneia dintre cele mai furmoase baze din țară, nu face altceva decât să arate nivelul la care a ajuns sportul în Petroșani, dar și nivelul celor care, din diferite poziții, conduc urbea.

În vremurile bune, duminica era zi de derby la Petroșani. Asta pentru că echipa de fotbal a ”minerilor” juca în liga națională iar gazonul stadionului central era călcat de granzii bucureșteni. . La cum arată la acest moment baza sportivă, petroșănenii mai că plâng după Alin Simota. Omul de afaceri, cu toate ”bubele” lui, a fost cel care, după căderea lui Cozma s-a îngrijit de Jiul și de baza sportivă a acestei echipe. Odată cu decăderea lui Simota, în urmă cu doi ani, și sportul din Valea Jiului s-a dus în cap, iar baza sportivă, care la finele anului trecut a revenit în grija administrației locale, a ajuns la nivelul cel mai ridicat de degradare.

Acum duminica a ajuns zi de târg. Pe stadion. Nu chiar pe gazonul central, ci pe turnanta de beton și terenul de zgură pe care odată băteau mingea fotbaliștii. Pe terenurile de antrenament pasc liniștite vacile.

Din lac în puț

Petroșănenii au crezut că preluarea bazei de către administrația locală va elimina problemele create aici odată cu declinul economic al mului de afaceri Alin Simota, cercetat pentru diferite fapte penale. S-au înșelat însă. Revenirea la ”bază” nu înseamnă decât continuare declinului. Iar pentru asta au votat 17 dintre cei 19 consilieri ai municipiului Petroșani la momentul martie 2015 când legislativul local a decis mutarea târgului săptămânal în incinta stadionului.

În martie anul curent, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, la solicitarea șefului piețelor, Sorin Crețu, a inițiat un proiect de hotărâre, care a fost justificat de o mai bună funcționare a actului de comerț.

”Pentru mai buna funcționare a activităților de comerț desfășurate cu ocazia târgului de produse industriale noi și a târgului de produse second-hand de pe strada Lunca, propun mutarea lor în incinta Clubului Sportiv Municipal Jiul Petroșani”, se arată în proiectul de hotărâre inițiat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Și, dacă tot avem o bază sportivă, dar nu avem sport, aceasta poate fi închiriată. Consiliul local a stabilit prețuri ce pleacă de la 30 de lei- terenul de fotbal cu gazon sintetic, la 3000 de lei întregul stadion, totul pentru a aduce venituri la bugetul local.

Fără să țină cont de trecut, 17 consilieri au dat baza pe târg

Consiliul Local Petroșani are 19 consilieri. În martie, 17 dintre aceștia au votat pentru proiectul de hotărâre care prevedea mutarea târgului de produse din parcarea de pe strada Lunca în incinta stadionului. Petre Drăgoescu, fost sportiv de performanță, recordman în atletism, a fost singurul care s-a opus. Un alt ales local a lipsit de la ședință.

”Undeva prin 91-92 am inventat acel târg tocmai în ideea că veneau foarte mulți din afară, ruși de regulă, și încasam niște bani atât de la cei care vindeau cât și de la cei care veneau să cumpere și am constatat că pagubele produse erau mai mari decât veniturile, drept pentru care am refuzat să mai organizăm acel târg în interiorul stadionului. Conștient fiind de ce se poate întâmpla, pentru că am trăit încă o dată situația existentă în momentul de față, în cunoștință de cauză le-am spus și colegilor mei, dar cu toate astea au dat frâu liber. Eu sunt de acord că strada Lunca trebuie decongestionată pentru că este un disconfort al tuturor cetățenilor care tranzitează sau locuiesc în zonă. Trebuia găsită o soluție pentru organizarea acestui târg, dar nici într-un caz, să transformi o bază sportivă în așa ceva nu este admisibil”, a declarat, pentru Gazeta de Dimineață, Petre Drăgoescu.

Alesului local nu-i vine să creadă că la Jiul au ajuns ”să joace fotbal” vacile.

”Nu cred că am ajuns în halul în care să bage vacile pe teren. Nu pot să cred așa ceva”, a completat Drăgoescu.

Claudiu Cornea, unul dintre consilierii care a votat proiectul inițiat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, afirmă că târgul trebuia mutat, pentru că au existat solicitări și pentru că trebuia decongestionată strada Lunca.

”Am votat pentru în primul rând pentru că se decongestiona traficul și cei care locuiau acolo în blocurile de lângă stadion nu mai aveau problemele pe care le crea târgul respectiv”, a spus, duminică, Petru GDD, Claudiu Cornea.

Ioan Rus, un alt ales local care a fost pentru mutarea târgului în incinta stadionului, spune că el a oferit o altă alternativă.

”Eu chiar am fost de părere să punem acolo în zona în care e blocul social. E o situație de provizorat. Să găsim o soluție să-l punem în partea cealaltă, dar e o problemă până se amenajează. Din păcate asta este. Îmi pare rău că situația a ajuns așa”, a spus Rus.

De la bază olimpică, la pășune municipală

În 1983, când a fost conferința națională a sportului românesc, Ceaușescu a ordonat ca toți sportivii de performanță care au venit din provincie la cluburi ca Steaua, Dinamo sau Victoria București să se reîntoarcă la cluburile sportive de unde au provenit. La acel moment, cu Drăgoescu sportiv de top, Jiul a devenit club olimpic. Primea subvenție de la UGSR, alături de Steaua, Dinamo, Craiova, Iași. De la nivelul de club olimpic cu navomodelis,, atletism, baschet, volei, forbal, tenis, a ajuns în momentul de față o pășune municipală.

Îngrășământul natural din zona terenurilor de tenis și nu numai împiedică performanța. La Jiul a învățat tenis Maria Orban, sportiva care a ajuns acum la 18 ani și a adunat în carieră o mulțime de premii naționale. Tot la Jiul terenul de tenis a fost locul copilăriei Amaliei Beksi, sportivă ce a fost selecționată pentru un stagiu la celebrul Nick Bollettieri. Și, tot la Jiul a învățat tenis Silviu Borza, tenisman care a ajuns să dea mâna cu George Bush. Acum, Jiul nu mai are tenismani. Nu mai are nici măcar apă să ude terenurile de tenis așa cum trebuie, pentru că inginerii din primărie se încurcă în țolii țevilor de alimentare.

În 1982, la 1 august, se inaugurează Complexul Sportiv „Jiul Petroşani”, cu un stadion de 20.000 de locuri pe scaune şi o pistă olimpică de atletism, în prezenţa a peste 30.000 de spectatori în cadrul unui amplu spectacol cultural-sportiv. Pe parcursul anilor, baza a ajuns în adminsitrarea unei asociații condusă de Alin Simota, contractul expirând undeva în toamna anului trecut.

Nu mai avem la Jiul nici echipă de baschet, nici echipă de volei. Nu mai avem nici navomodelism. Cel mai probabil, după modelul bazei în care acum e complexul Keops și care trebuia să fie club de navomodelism, va dispărea în viitorul apropiat și baza sportivă de la Jiul.

Mai avem niște fotbaliști care în ciuda indiferenței autorităților vor să facă performanță. Că doar Jiul a fost recunoscut în special pentru echipa de fotbal. Este vorba despre juniorii A1 care la finele lunii trecute au câștigat finala mică a campionatului național de juniori. Echipa petroșăneană s-a impus în fața celor de la Olimpia Suseni, cu scorul de 4-2.

Acest rezultat mai aminteşte doar despre ceea ce a fost o dată Clubul Jiul Petroşani.

În tribune, pe lângă tribune, pe lângă terenurile de tenis și cam pe oriunde se găsesc boscheți, baza sportivă e o imensă toaletă publică.

Totul e nonconformist.

”Eu nu am făcut nimic. Unde să mergi să lași marfa? E o toaletă, dar tocmai în partea cealaltă. Eu am fost să mânănc o corcodușă„, a spus duminică o comercinată de la Gorj care a sărit balustrada scărilor care duc spre tribunele stadionului pentru a ajunge în spatele unui grup sanitar bine ferecat de administraţie.

De partea cealaltă a bazei sportive, în zona terenurilor de tenis, toaleta publică e mai accesibilă. Asta pentru că peretele de beton folosit de micii tensimani conferă comercianților cu probleme fiziologice locul perfect pentru mascarea realităţii umane.

Imaginea e clară, numai autoritățile petroșănene au dat în orbul găinilor. Nu văd, nu aud, nici măcar nu sunt interesate dacă nu să dezvolte, măcar să conserve. În aceste condiții, generațiile viitoare vor avea la dispoziție un teren fertil. Și atât. Pentru că vor dispărea și terenurile de tenis, și terenurile de antrenament. Terenul de zgură dedicat fotbaliștilor a fost deja transformat în loc de desfacere a produselor second-hand. Ironia sorții, nu? Așa a ajuns și baza de la Jiul.

Consilierul local Claudiu Cornea spune că de la o anumită vârstă oamenii nu mai pot fi educați ” să meargă la baie în loc să meargă după gard” și că se poate discuta despre oportunitatea menținerii acestui târg.

” Și dacă era una (o baie-n.r.), era suficientă, nu era nevoie să meargă după gard. Ține de civilizație nu de altceva. În schimb, poate niște măsuri coercitive ar mai reduce manifestările de genul acesta. Singura soluție ar fi ca târgul să fie desființat. Aici am putea să discutăm. Nu știu ce utilitate mai are, nu știu ce clientelă, nu știu câți dintre cei car evând acolo sunt din Petorșani, mă gândesc că marea majoritate sunt veniți din alte locuri. Cred că aici ar trebui să existe o discuție: îl mai ținem sau nu-l mai ținem, Dar dacă îl mai ținem nu e o soluție să-l aducem din nou în stradă”, a completat Cornea.

Numai că și aici există o problemă. Cine să aplice corecții sau să tragă de urechi, când nici urmă de polițist local în târg? Mașina Poliției Locale, cu agenți cu tot, nu s-a deplasat mai departe de poarta stadionului.

”Cred că ar trebui ca pe timpul pe care se desfășoară târgul să existe niște oameni de la Poliția Locală care să facă puțină ordine. Dacă stau în mașină în fața porții atunci e o mare problemă pentru că, mai ales acum, ar trebui să aibă o disponibilitate mai mare la efort, pentru că veniturile lor sunt mai mari decât ale celor din primărie. Ar trebui să aibă mai mare disponibilitate la efort, nu să fie NYPD Blue în mașina poliției”, a încheiat Cornea.

Clubul Jiul Petroșani a fost înființat în 1919, sub numele de Clubul Atletic al Minelor din Petroșani. Cea mai importantă realizare din palmaresul clubului este câștigarea Cupei României în sezonul 1973-1974. Acum echipa de fotbal e undeva prin liga a IV-a.

 

2 comments

  1. Pai ar putea sa lase pe Stiinta sa joace unele meciuri de rugby aici, sau macar sa se antreneze pe terenurile de antrenament.Primarului nu-i pasa iar aurolacii aia de la Jiul spunca le strica terenul, terenul se strica mai mult la fotbal decat la rugby, peste tot se vede ca la fotbal gazonul sufera in fata portilor si in zona centrala, rugbyul se joaca pe tot terenul si pe terenuri cum e la Jiul e absolut ok. Sus la Stiinta se joaca si fotbal si rugby, pe acelasi teren se face si antrenament, normal ca terenul nu se prezinta bine.Dar mai bine sa se aleaga praful decat sa calce si altii pe terenul vedetelor din fotbal…

  2. Bine punctat. Îl întreb pe tovarășul Cornea, unde sa te caci dacă singura buda la mii de oameni e închisă și te trece? Și cine este acel agarici cu aere de vedeta dar fără ecuson, care se recomanda de la primărie, și face programul de închidere și deschidere al porții, NU da bon pe leul luat când mergi la buda și vinde cafea la un automat (am cui, fără bon) pt care primăria se pare ca a tras apa. Dar ce sa ceri de la onor consilierii când polițiștii locali (angajați ai primariei) care păzesc zilnic stadionul (tardiv, după ce s-a furat tot) merg la toaleta ecologica pe care antrenorul de tenis (neoficial, pt ca nu e plătit de primarie) a adus-o și montat-o prin efortul propriu și al câtorva părinți, pt ca șefii lor i-au pus la paza pe schimburi dar nu le oferă condiții de munca (buda, apa și un adăpost decent).
    Dezinteres și miserupism ca la primăria petrosani, de la nivel de agarici care păzește o buda închisă și pana la nivel de popescu, Vișan și chiar Ridzi (care mai mult e la București în interes PROPRIU decât în primarie) nu cred ca exista în multe administrații locale. Uitati-va cum arata străzile unde a lucrat Apaserv cu zona D. Vi se par readuse la starea initiala? Vi se pare ca SUAT a dat vreo amenda? Uitați-vă la șanțul și boscheții de pe strada Muncii care au fost tunși ultima oara de Smilu, în timp ce Vișan e ocupat sa tundă iarba de sub geamul primarului săptămânal și taie (putinii) pomi care mai exista în urbe. Mai pot spune, dar ma opresc