vineri , 17 noiembrie 2017
Ajutorul de stat, tunul Guvernului Ponta. Bani dați pentru băieții deștepți, zero salvare CEH

Ajutorul de stat, tunul Guvernului Ponta. Bani dați pentru băieții deștepți, zero salvare CEH

Împrumutul de salvare aprobat de Guvern pentru Complexul Energetic Hunedoara, zona de energie numai, nu reprezintă însă soluția care să revigoreze situația structurii energetice. Iar statul român, în speță Guvernul României, știe acest lucru însă se face că plouă. Preferă să dea niște bani, care vor fi îngropați, întrucât complexul nu are de unde returna ajutorul – care de fapt e un împrumut cu scadența la șase luni, purtător de dobândă în condițiile pieței- dacă nu sunt găsite soluții pentru a crește veniturile societății. Iar statul nu vrea acest lucru pentru că, deși i-au fost oferite niște căi posibile pentru creșterea veniturilor la CEH, societate care nu produce lapte ci energie, nu le-a luat nici măcar spre analiză.

Ajutorul de salvare, de fapt împrumutul, ar fi trebuit să ajungă la CEH de trei luni. De aceea poartă titulatura de salvare, întrucât era necesar continuării în bune condiții a activității. Statul l-a aceptat însă a tărăgănat, tot prin instituțiile lui, acordarea banilor, care nici la momentul 16 iulie nu au ajuns la CEH. Dacă reprezentanții mineritului din Valea Jiului nu mai vorbesc de Gherghina – balaurul de la Finanțe – îl pomenesc acum tot mai des pe ministrul Orlando Teodorovici care s-a opus acordării banilor, deși activele de la Mintia și din minerit au fost puse pe sechestru tocmai pentru a garanta ”ajutorul de salvare”.

Cele 98 de milioane de lei, cât reprezintă prima tranșă din cele 167 de milioane aprobate de Guvern, vor veni în contul CEH și vor pleca spre băieții deștepți. Care băieți deștepți? Aia care acționează pe piața certificatelor de carbon. Complexul e nevoit să dea circa 10 milioane de euro pe certificatele de carbon necesare funcționării termocentralelor, certificate ce trebuiau achiziționate până la 31 aprilie, și pentru care CEH e pasibil și de o amendă de 120 de milioane de euro. Cum tranzacțiile cu certificatele de carbon se fac cel mai mult în lunile aprilie-martie, cele 10 milioane de euro ale CEH vor crea un boom pe piața de profil. Piață care nu prea e verificată. Cine câștigă? Vânzătorii de certificate de carbon, băieții deștepți ce câștigă din regenerabile. Pierde bineînțeles complexul și implicit statul român. Care stat, repetăm, știe că societatea hunedoreană nu are de unde returna împrumutul, însă speră să mai supraviețuiască atât cât să nu moară pe mandatul actual, că doar se prefigurează o schimbare de guvernare. La momentul viitoarelor alegeri, PSD-ul va putea spune electoratului naiv că a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a salva complexul, însă l-au închis alții.

Mai există și o a doua ipoteză de lucru ce cuprinde vânzarea activelor. Pentru accesarea împrumutului, statul a ridicat administrarea fiscală de la CEH și a pus o serie de active, care să acopere valoarea celor 167 milioane de lei, sub sechestru. Pe la colțuri se spune că de fapt se urmărește închiderea societății pentru acoperirea urmelor lăsate de operațiunile ilegale și tăierea și vinderea la fier vechi a activelor. Aceasta este operațiunea cea mai de succes realizată de guvernele României de după revoluție.

La nivel guvernamental lucrurile sunt clare. Profesioniștii nu sunt lăsați să ia decizii și nici sprijiniți în aplicarea soluțiilor. CEH e menținut în viață artificial din motive politice, ignorându-se soluțiile reale și importanța structurii în asigurarea sistemului energetic național. Ministerele, după cum bine remarca fostul președinte al CA de la CEH, sunt îndesate de super-specialiști. Atât de specialiști încât sunt reprezentanți ai statului într-o mulțime de companii energetice, iar unii chiar au ”specializări” în certificatele de carbon.

Secretarul de stat din ministerul Energiei, Bogdan Badea, cel care susține divizarea Complexului Energetic Hunedoara a fost numit, în aprilie, ca reprezentant al statului în Consiliul de Supraveghere al Petrom.

Declaraţia  de avere, depusă în 29 decembrie 2014, de ,secretarul de stat Bogdan Badea, născut în anul 1976,  notifică o calitate de  membru CIFGA Eximbank România de unde a încasat 29.666 lei şi pe cea de membru Comisie Coordonare conform HG 590/2006 (pentru aproborea streategiei de restructurare, privatizare şi atragere de investiţii) la CUPRUMIN de unde a încasat 41.357 lei.

Secretarul de stat Badea este un băiat deştept, care spre deosebire de politicienii hunedoreni înţelege exact şi mecanismul certificatelor de CO2.

În anul 2012, potrivit unui anunţ privind începerea proiectului “Valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiţie în centrala electrică pe biomasă în oraşul Horezu” (Vâlcea) , Bogdan Badea figura ca manager de proiect la KDF Energy – societate care se autointitulează “partenerul specialist în energie şi certificate CO2″. Cu alte cuvinte, KDF Energy este jucător pe Bursă, adică vinde certificate CO2. Acele “bilete” pe care trebuie să le cumpere complexul. Asociatul unic al KDF Energy, potrivit Monitorului Oficial 5536/26.10.2009, figura George Brăiloiu, născut la Tg. Jiu, cu domiciliu în Bucureşti. Brăiloiu, spune presa din Vâlcea,  este cunoscut ca jucătorul  care a făcut avere cu certificatele de CO2. Acesta cumpăra, pe sub mână,  ieftin biletele de la companiile de stat care poluează (gen CEH, CEO)  şi le vindea şi de opt ori mai mult.

Luna aceasta, același Bogdan Badea, secretar de stat în Ministerul Energiei, susține, potrivit Ziarului Financiar, că ministerul vrea să încurajeze proiectele „mici dar multe” în energia regenerabilă.

„Vrem să dăm drumul din nou investiţiilor în energia regenerabilă. Pe scurt, vrem investiţii de dimensiuni mici , dar multe, în energie verde, care să ajute la echilibrarea sistemului”, spune, citat de Ziarul Financiar, Bogdan Badea, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Și, o ultimă dovadă a afacerilor bulgărești derulate de specialiștii în energie din România, e faptul că energia produsă de regenerabilele de pe teritoriul țării- susținute cu subvenții plătite de fiecare român- e exportată și mai apoi importată și vândută consumatorilor finali. Plusul e tot la băieții deștepți.

Minerii și energeticienii pot să stea ”liniștiți„ statul român ”veghează” la interesul național: dependența țării față de vecinii europeni.

Mihaela MIHAI