joi , 25 mai 2017
Cerere de intervenţie. Greenpeace vrea să intre în procesul dintre Garda de Mediu şi Termocentrala Paroşeni

Cerere de intervenţie. Greenpeace vrea să intre în procesul dintre Garda de Mediu şi Termocentrala Paroşeni

După ce au arătat cu degetul spre termocentralele româneşti, pe care le-au catalogat într-un raport dat publicităţii anul trecut printre cele mai poluante din Europa, activiştii de mediu de la Greenpeace România vor să intre în procesul dintre Garda Naţională de Mediu şi Complexul Energetic Hunedoara – Termocentrala Paroşeni.

Surse bine informate spun că cei de la Greenpeace România au formulat o cerere de intervenţie în procesul intentat de Complexul Energetic Hunedoara celor de la Garda de Mediu pentru anularea procesului verbal de sancţiune, prin care s-a dispus şi sistarea activităţii, la fel ca şi la Mintia.

Procesul a avut termen miercuri, 11 ianuarie, iar Complexul Energetic Hunedoara a cerut amânare pentru studierea documentelor. Următorul termen de judecată va fi în luna martie.

Cei de la Greenpeace vor să lupte – fără să fie “invitaţi” – cot la cot cu cei de la Garda de Mediu şi susţin, potrivit surselor noastre, că plângerea contravențională aplicată de intimată este legală, în conformitate cu dispozițiile Lg. 278/2013 privind emisiile industriale care transpune Directiva 2010/75/CE privind emisiile industriale.

Potrivit acesteia, spun activiştii de mediu, este obligatorie aplicarea de sancțiuni pentru încălcarea dispozițiilor privind funcționarea fără autorizație integrată de mediu, pentru depășirea limitelor de emisie prevăzute de Anexa V a actelor normative menționate, și altele.

“Având în vedere că petenta SC CEH SA a funcționat ilegal, i s-au aplicat sancțiunile corespunzătoare prevăzute de Lg. 278/2013 privind emisiile industriale. Față de prejudiciile de mediu produse prin funcționarea ilegală a instalației, sancțiunile stabilite de legislația națională apar ca fiind prea blânde și fără a avea caracterul de descurajare cerut de directivă. În mod special, posibilitatea de a funcționa în continuare în mod ilegal ca urmare a formulării prezentei contestații, până la soluționarea acesteia de către instanță, este de natură să conducă la încălcarea art. 79 din directivă, precum și la încălcarea dispozițiilor Convenției de la Aarhus art. 9., privind timpul în care ar trebui să fie soluționată o cauză de mediu. De la data aplicării sancțiunii și până la data soluționării plângerii de către instanță, instalația poate produce în continuare prejudicii de mediu pentru care operatorul nu va plăti nimic în plus, chiar dacă plângerea este respinsă. Durata litigiului pentru o astfel de speță se dovedește a fi extrem de mare”, susţine Greenpeace, care subliniază că sunt încălcate astfel și principii fundamentale ale Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, care sunt obligatorii pentru statele membre.

Pe de altă parte, activiştii de mediu consideră că, față de principiile și dispozițiile din actele normative invocate, legislația națională nu a fost corect transpusă și nu este corect implementată “permițând în mod nelegal operatorilor termocentralelor să polueze provocând prejudicii de mediu după data constatării și aplicării sancțiunii contravenționale, pe toată durata judecării litigiului având ca obiect plângere contravențională, fără să existe nicio măsură de prevenție a poluării, de aplicare a principiului poluatorul plătește precum și nicio măsură proporțională și cu efect de descurajare”.

Greenpeace România a cerut admiterea în principiu a cererii de intervenție şi apreciază că soluționarea prezentei cauze depinde de răspunsul CEH la întrebările formulate de aceştia și care privesc modul de aplicare și de transpunere a dreptului comunitar în prezenta speță.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulată de reprezentanţii Complexului Energetic Hunedoara şi menţinerea ca legală și temeinică sancțiunea contravențională aplicată de Garda de Mediu.

 

CEH – colacul de salvare al sistemului energetic

 

De precizat că, în timp ce activiştii de mediu împreună cu Garda de Mediu încearcă să închidă definitiv termocentralele pe cărbune, pe motiv că sunt poluante, cărbunele se dovedeşte a fi în această perioadă colacul de salvare al sistemului energetic naţional.

La începutul săptămânii, ministrul Energiei, Toma Petcu, declara că România are capacitățile necesare pentru a trece vârful de frig.

“La energie electrică am dispus suplimentarea grupurilor de la Turceni, Rovinari, am reușit să pornim și la grupul de la Mintia, de la CEH, de la Hunedoara, încă un grup de 150 MW. CET Govora a intrat în producție cu 50 MW. Aveam o rezervă pe hidro estimată de 1.000 MW, s-au consumat 400 MW, mai avem 600 MW disponibili pe hidro. Avem consum maxim estimat pe energie electrică de 9.500 MW. În acest moment consumul era de 9.000 MW”, a afirmat Petcu.

El a subliniat că au fost pornite grupuri suplimentare pentru majorarea producției de energie electrică, în contextul în care este estimat un maxim de 9.500 MW.

Practic, Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia salvează din nou sistemul energetic național, după ce grupurile pe gaz au început să cadă unul câte unul din cauza gerului. Încă de duminică CEH a început să funcţioneze cu grupul 3 de la Mintia la capacitate maximă, la acesta adăugându-se grupul energetic de la Termocentrala Paroșeni. Exact termocentralele pe care mediul vrea să le scoată în afara jocului, pe motiv că nu respectă normele de mediu şi fără de care CEH poate pune punct final activităţii.

Din fericire, prin cererea de intervenţie depusă de Greenpeace România, Complexul Energetic Hunedoara reuşeşte să treacă iarna, fără să fie obligat de instanţă să oprească Paroşeniul, procesul fiind amânat până în martie.

De precizat că, la Termocentrala Paroşeni investiţiile în „Instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere de la grupul nr. 4 de 150 MW şi CAF de 100 Gcal/h (IDG)” şi “Schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport şi depozitare a zgurii şi cenuşii (SSD)” sunt realizate în proporţie de peste 90%, iar  statul român a garantat aceste investiţii finanţate prin Banca de Investiţii Europeană. Numai că, nu există resursele necesare pentru achitarea unui rest de plata de cca.22 milioane lei, contravaloarea TVA , iar constructorul nu a mai continuat lucrările din cauza sumelor neîncasate.

Mintia este în schimb într-o situaţie şi mai disperată şi asta din cauză că aici lucrările nici măcar nu au fost demarate.

Carmen Cosman – Preda

 

 


Warning: Unknown: write failed: Disk quota exceeded (122) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/tmp) in Unknown on line 0