marți , 22 august 2017

Gerul şi viscolul nu au oprit corespondenţa. Poştaşii au înfruntat vremea vitregă

diriginte_postaNici gerul şi nici viscolul nu îi sperie, iar codul portocaliu e un “detaliu” care nu le opreşte activitatea. În timp ce România pare paralizată de vremea vitregă şi iarna grea, poştaşii îşi fac meseria cu o precizie de metronom. Lucrează timp de 8 ore pe zi, ca şi cum vremea ar îndemna la promenadă. Sunt kilometri întregi pe care trebuie să îi străbată zi de zi, cu geanta grea în spinare, factorii poştali din Petroşani, în marea lor majoritate femei care se dovedesc de multe ori mai brave decât un bărbat.

Nu se plâng că trebuie să străbată nămeţii sau să înfrunte gerul muşcător.  Înfruntă zăpada şi viscolul cu conştiinţa lucrului bine făcut. Ştiu că de ei depinde ca presa, corespondenţa, pensiile, alocaţiile sau facturile să ajungă la timp la oameni şi în fiecare dimineaţă îşi iau geanta pe umăr şi pleacă pe teren. Pentru ei, pentru poştaşii noştri, nu contează că afară gerul îngheaţă răsuflarea, atâta timp cât datoria îi cheamă. Niciun responsabil nu s-a gândit că programul factorilor poştali ar putea fi redus în aceste zile, în condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea mai ales afară, acolo unde temperaturile din termometre au sărit bine de minus 20 de grade.

La Oficiul Poştal nr. 1 din Petroşani sunt 18 factori poştali şi unul singur este bărbat. De fapt, spune Diriginta Oficiului Poştal, Carmen Bortilă, din cei 33 de angajaţi doar doi sunt bărbaţi: unul factor poştal şi unul la mânuit de valori. Cel mai în vârstă factor poştal este doamna Rica Bucovineanu. Are peste 50 de ani, dar şi acum continuă să ia geanta cu corespondenţă în spate şi să meargă pe teren, aşa cum făcea şi în tinereţe.

“De fapt, sub 30 de ani nu este niciun factor poştal”, spune Carmen Bortilă.

Diriginta OP1 Petroşani a început ca şi factor poştal. Apoi, mai bine de 19 ani a fost oficiant, apoi casier şi de 3 ani ocupă această funcţie.

“Am început să plâng când am văzut geanta aceea, atât de mare. Şi mai aveai şi o plasă pe lângă. Era perioada în care oamenii îşi scriau mai mult, mai erau şi abonamentele la ziar…”, îşi aduce aminte Bortilă.

Acum, poate geanta nu mai este la fel de plină ca în anii ’80 sau ’90, însă de grea e încă foarte grea.

Şi până la urmă cum să atragi un tânăr spre această meserie, când acum, după ce factorii poştali au protestat timp de 3 zile, salariul a ajuns la 1496 de lei şi aici vorbim despre brut, nu despre net. Fix 80 de lei au primit  în plus la salarii, iar un poştaş mai nou angajat ajunge să ia sub salariul minim pe enomomie. Chiar şi aşa nu se plâng şi nu uită să ducă zilnic scrisorile, ziarele sau altă corespondenţă, chiar dacă trebuie să străbată kilometri întregi pe jos.

Să luăm în calcul un singur traseu, respectiv Livezeni, de la Adarco până la Gui, în Aeroport pe Aviatorilor, Sălătruc, Saşa – Gară. Câţi dintre noi s-ar plimba, zilnic, pe această distanţă, mai ales cu o geantă grea în spate?! Şi totuşi factorii poştali nu crâcnesc. Este meseria lor, pe care au îmbrăţişat-o cu ani în urmă şi pe care o fac cu drag şi acum, chiar dacă de multe ori se dovedeşte atât de amară experienţa lucrului cu omul…  Iar acesta este unul dintre sectoarele mici, spune interlocutoarea noaatră.

“O meserie ce ar trebui practicată de bărbaţi, dar o fac femeile. Şi multe dintre ele sunt susţinătoare de familii. Nu s-au plâns niciodată”, conchide Carmen Bortilă.

Pe ger, primesc la sosire un ceai fierbinte şi a doua zi o iau de la capăt. Cu sentimentul datoriei împlinite. Corespondenţa, pensiile, alocaţiile trebuie să ajungă la noi în siguranţă, indiferent de anotimp!

Carmen Cosman – Preda


Warning: Unknown: write failed: Disk quota exceeded (122) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/tmp) in Unknown on line 0