luni , 24 iulie 2017

Încet, tezaurul dacilor se întoarce acasă. Trei kosoni identificați în Belgia, repatriați de autoritățile române

Fără titluTrei monede de tip Koson din aur, recuperate din Regatul Belgiei, sunt în curs de repatriere, potrivit procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Alte patru monede de același tip, identificate în Polonia și Spania sunt în curs de repatriere.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au obţinut din Regatul Belgiei, în intervalul decembrie 2014 – februarie 2015, prin cooperare judiciară internaţională, repatrierea fără despăgubire a trei monede Koson din aur. Potrivit anchetatorilor, loturile monetare provin din tezaure de monede Koson şi pseudo-Lysimach, sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia şi vor fi depuse pentru examinare, în Tezaurul Muzeului Naţional de Istorie a României, Bucureşti.

”Vineri, 27 martie, anchetatorii vor preda în custodia Tezaurului Muzeului Național de Istorie a României, în vederea efectuării expertizei, trei monede Koson din aur recent recuperate din Regatul Belgiei, care provin din tezaurele sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Repatrierea monedele reprezintă finalizarea cu succes a peste doi ani de muncă în cadrul cooperării judiciare internaţionale”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Potrivit procurorilor, sunt în curs de repatriere, câte două monede Koson din aur din Polonia şi Spania.

Din 2007 și până acum procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au coordonat 15 operaţiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu care au părăsit ilegal teritoriul României. Tezaurele au fost repatriate din Franţa, Elveţia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania şi Statele Unite ale Americii.

”Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri culturale, recuperate de peste hotare sau din ţară: 1.024 monede Koson din aur (cca 8,54 Kg), 38 monede din aur de tip Lysimachos emise în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, 262 monede Koson din argint,13 brăţări dacice regale de aur (cca. 12,633 kg), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale; precum şi cca. 12.000 monede de argint şi bronz”, mai spun procurorii.

Mai multe grupări, cu un total de 34 de inculpați, au sustras și mai apoi exportat ilegal, în perioada 1998-2014 mai multe tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach şi denari romani), brăţări spiralice din aur şi alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie, monumente UNESCO. Braconierii au comercializat bunurile sustrase pe piața neagră, anchetatorii stabilind că prejudiciul creat patrimoniului cultural național este de peste 2,5 milioane de euro.

Până la acest moment doar pentru 12 dintre inculpați au fost pronunțarea hotărâri definitive de condamnare.

Prin rezoluția din decembrie 2014, Înalta Curte a admis recursurile formulate de Ioan Alberto Deak, Petru Ioan Groza, Iulian Ceia, Mugur Nedelcu, David Magda, Mihai Zerkula, State Ciprian Hidișan, Florin Nistor, Ion Nedelcu, Ileana Vasinca și Marcel Adrian Nistor, respingând ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi de partea civilă Ministerul Culturii. Cum dosarul s-a judecat aproape 10 ani, pentru unele infracțiuni a intervenit prescrierea. Așa se face că Iulian Ceia, acuzat că e liderul grupării, a ajuns să fie condamnat doar pentru lipsire de libertate în mod ilegal, la doi ani de închisoare.

Ciprian Hidişan a fost condamnat în la 5 ani de închisoare pentru furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural şi la 3 ani și 6 luni pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Acesta va executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani de închisoare la care instanța a adăugat un spor de un an și patru luni de închisoare, pedeapsa finală fiind de 6 ani și patru luni de închisoare. Ion Nedelcu, David Magda, Mihai Zerkula şi Ion Nedelcu au fost condamnați la 5 ani de închisoare pentru furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural. Pentru compliciate la furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural, dar și pentru proxenetism, Adrian Nistor a fost condamnat la şase ani şi două luni de închisoare. Florin Nistor a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural. Ioan Groza a primit trei ani şi şase luni de închisoare pentru infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, iar Alberto Deak, pentru aceeași infracțiune, a fost condamnat la doi ani de închisoare.

În cazul Ilenei Vasinca s-a dat achitare, Curtea consatând decesul acesteia.

Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a menţinut celelalte dispoziţii publicate prin hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia. În 2013, instanța de la Alba a decis ca Hidişan Ciprian State, Nedelcu Ion, Nistor Ioan Florin şi Nistor Adrian Marcel să restituie statului român contravaloarea sumei de 1.115.760 Euro în lei, iar Magda David, Zerkula Mihai, Nedelcu Mugu Niu şi Ceia Iulian trebuiau să restitue 446.304 Euro. Prin aceeași sentință Iulian Ceia mai avea de achitat 223.152 Euro statului român, reprezentat de Ministerul Culturii.

Potrivit procurorilor, în perioada 1997 – 2005 membrii reţelei de traficanţi de comori, condusă de Iulian Ceia, au sustras mai multe tezaure de bijuterii, monezi şi obiecte de valoare antice, în principal din siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, aflate în patrimoniul UNESCO. Pe pe piaţa neagră a antichităţilor au ajuns, printre alte obiecte, şi cel puţin 15 brățări din aur masiv. Statul român a recuperat 13 din cele 15 brățări.

Conform evaluării experţilor, loturile de monede din aur şi argint, recuperate recent, sunt stateri şi drahme emise de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C. datorită acestor monede se cunosc mai multe nu despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista.

 Mihaela MIHAI

 


Warning: Unknown: write failed: Disk quota exceeded (122) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/tmp) in Unknown on line 0