vineri , 21 iulie 2017

Arta străzii graffiti-ul!

O formă de manifestare a artei prin culori, asemănătoare picturii, graffiti-ul sau pictura stradală este încă o controversă, unii considerând feno­me­nul o artă, alţii condamnându-ul ca vandalism. Cert e, că oraşele sunt din ce în ce mai colorate şi mai vii datorită desenelor graffiti care apar peste noapte.

Graffiti-ul îşi are originile în roma antică, pereţii Romei şi ai Pompeiului fiind plini de desene graffiti făcute anonim care ironizau situaţii sau personaje de pe scena politică a vremii, înfăţişau secretele unor persoane publice etc.

În anul 1971, publicaţia „New York Times” a realizat un material despre fenomenul graffiti care luase naştere pe străzile oraşului New York. În acel articol se vorbeşte despre un anume „artist graffiti” care semna cu pseudonimul TAKI 183.

Identitatea lui nu era cunoscută, ştiindu-se doar că numele său era Demetrius şi că numărul 183 ar fi numărul străzii pe care locuia. În anul 1973, sociologul Hugo Martinez, profesor la City College din New York, a intuit potenţialul acestor „artişti ai străzii”, fondând Uniunea Artiştilor de Graffiti cu scopul de a promova artiştii talentaţi din lumea graffiti-ului, prin intermediul unor expoziţii organizate de Uniune.

Articolul din anul 1973 al revistei „New York”, intitulat „Parada graffiti”, semnat de Richard Goldstein, a fost o recunoaştere publică a potenţialului acestor „artişti ai străzii”.

Începând cu anul 1974 s-a încetăţenit stilul caracterizat prin realizarea de peisaje întregi de jur-împrejurul tag-urilor, toate acestea pe suprafaţa întreagă a metrourilor sau alte mijloace de transport în comun. Arta graffiti şi-a început rapidul declin în anii ’80 când acest fenomen a fost absorbit de partea comercială şi de piaţa artistică a New York-ului.

Anii ’80 au însemnat deci un regres în istoria mişcării graffiti-ului şi datorită schimbărilor majore care aveau loc în societatea americană. Totodată, bugetul oraşului New York destinat stopării mişcării graffiti s-a mărit, de acum înainte parcurile şi depourile fiind mult mai bine păzite. Au fost ridicate garduri electrice de protecţie, iar orice distrugere cauzată acestora era prompt reparată. Astfel, multe din zonele preferate ale artiştilor graffiti au devenit aproape inaccesibile.

Procesul de îndepărtare al de­se­nelor graffiti din New York a luat o nouă amploare, fapt ce a frustrat mulţi amatori de graffiti. Dar cu toate aceste interdicţii, mişcarea graffiti nu a dispărut, ci din contră s-a omogenizat, transformându-se într-o goană după zone propice realizării de graffiti. S-au creat bande de tineri care deţineau anumite teritorii, marcate prin însuşi stilul folosit în de­senele graffiti.

Astăzi graffiti-ul este atât o manifestare a frumosului a picturii stradale cât şi exprimarea unor nemulţumiri legate de regimurile politice, a situaţiei naţiunilor, încearcă să atragă atenţia mulţimilor asupra unor evenimente sau fapte etc. De cele mai multe ori artiştii graffiti-urilor aleg să rămână anonimi, însă îşi semnează pictura cu un pseudo­nim, denumit „tag”.

Provocarea pe care o presupune graffit-ul este desenarea în locaţiile cheie ale oraşelor unde este foarte vizibilă pictura şi ceea ce doreşte ea să exprime şi bineînţeles în aceste locaţii este interzisă, de aici căpă­tând conotaţia de vandalism stradal. Faptul că desenele graffiti apar peste noapte nu e doar o formă de a spune, ci ele chiar sunt desenate noaptea de cele mai multe ori.

Personal nu îi condamn pe aceşti artişti, ci îi admir. Unele graffiti-uri sunt splendide, precum câteva din cele care colorează Timişoara, pe care le puteţi vedea şi în poze. Aceşti artişti sunt nişte oameni curajoşi, nonconformişti şi care au în mână un mod artistic de a exprima şi a striga lumii anumite lucuri pe care mulţimile aleg să le ignore din lipsa de glas şi de putere pentru a schimba ceva.

Roxana TOLTEANU

Fotografii de Dacian S. Foldi


Warning: Unknown: write failed: Disk quota exceeded (122) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/tmp) in Unknown on line 0