marți , 22 august 2017
Primim la redacţie.DESPRE PROBLEMELE ETNICILOR ROMÂNI DIN UCRAINA .Referire la Volohii descoperiţi de Formula AS. Aprecieri şi completări

Primim la redacţie.DESPRE PROBLEMELE ETNICILOR ROMÂNI DIN UCRAINA .Referire la Volohii descoperiţi de Formula AS. Aprecieri şi completări

Cuvântul Vlah, voloh, olah reprezintă românii din Polonia, iar italienii erau numiţi vlochy. În Austroungaria pe timpuri, românii ardeleni erau numiţi olahi.
Problema românilor din Urcraina este mult mai vastă decât cei circa 10.000 de români volohi descoperiţi în Ucraina precarpatică de jurnaliştii de la Formula AS. Menţionez că în anul 1949-1950 am fost trimis de Statul Român la Universitatea Ucraineană din oraşul Harkov, acolo rector era un moldovean pe nume Mamalui. La Harkov nu erau români, doar moldovenii veneau cu vin pe care îl vindeau la piaţă. În primăvara anului 1950 guvernul ucrainean a introdus obligativitatea limbii ucrainiene în tot învăţământul primar şi universitar, astfel că noi, studenţii români, precum şi alţi studenţi străini şi ruşi ne-am mutat la universităţi ruseşti. De atunci au început disensiunile lingvistice între ruşi şi ucrainieni. Studenţii ruşi îi numeau pe ucrainieni jigodii(gadostii). Subsemnatul, am revenit în ţară. În peregrinările mele prin Ucraina am constatat că în toată zona, de la Odesa până la Nicolaev şi mai departe în localităţile Kozârka, Belăzanca, Tujla, Kobleva, Akatarofka, Vişirka, Cremidovka, Holodnaia Balka, iar mai la nord erau parţial locuite de români moldoveni din moşi strămoşi. Mircea Drug, fostul prim-ministru al republicii Moldova în anii 1990 a confirmat existenţa multor români în toate zonele de la Odessa până la Nicolaev.
În anii 1964-1970 am fost funcţionar al statului român la CAER Varşovia în Polonia, frecvent călătoream de la Bucureşti cu trenul, de la graniţa română Vadul Siretului, Bucovina, până la graniţa polonă Livov Mostâcica Premzsly(Polonia). Aproape în fiecare staţie se urcau şi coborau români, femei cu copii, localnici din localităţile învecinate locuite de români, călătoreau la localităţile mai mari să-şi vândă produse alimentare, de artizanat, ţesături, lucrări în lemn sau mergeau la sapă, la coasă, la ucrainieni.
În discuţiile pe care le aveam cu aceşti români, spuneau că ucrainienii îi batjocoreau, îi persecutau, nu le dădeau voie să vorbească româneşte, aveau şcoli la biserică numai în ucraineană, după ritmul moscovit, nu aveau voie să-şi îngroape morţii în cimitirele ucrainienilor. Ne spuneau că noaptea, pe ascuns, făceau clăci în locuinţele lor unde strângeau copiii şi îi învăţau alfabetul latin, aşa cum era pe timpul Austroungariei, aşa îi învăţau pe copii să scrie şi să citească româneşte.
La Varşovia am informat pe ambasadorul de atunci, Diaconescu, şi pe consilierii Manciur şi Tujon. Dacă ei au informat sau nu la Bucureşti, nu mai ştiu.
Acţiunea întreprinsă de revista Formula AS privind descoperirea românilor(volohii) din Ucraina era binevenită.
Atitudinea ucrainienilor faţă de români era una de superioritate şi de dispreţ. La Cernăuţi, din fostele cavouri ale bucovinenilor din fostele cimitire româneşti, osemintele bucovinenilor au fost scoase de ucrainieni ( ex. familia Arbore, Mândranu, Hurmuzachi) şi înlocuite cu morţi ucrainieni.
După 1990 am încercat să trimit în Ucraina volume de cărţi româneşti şi ziar, atât prin Fundaţia România Mare, cât şi prin colegii moldoveni de la Chişinău, dar la graniţa ucraineană, toate scrierile au fost refuzate.
Spre deosebire de România, Ungaria s-a preocupat permanent pentru soarta maghiarilor din Ucraina. Deşi este o minoritate mult mai mică, au şcoli în limba maghiară, la Universitatea Ujgorod se predă în limba maghiară. Există un institut de ungurologie. Profesorii de limbă maghiară sunt salariaţi de Budapesta.
Minoritatea poloneză care este foarte numeroasă, revindecă oraşele istorice poloneze, Colomeea(Stanislav), Ivan Frankovsk şi Livov(Lemberg). Polonezii refuză alfabetul chirilic ucrainean.
Urmare a unor înţelegeri bilaterale româno-ucrainiene, s-au format şcoli mixte, dar şi aici profesorii de limba română sunt obligaţi să dea examen de funcţionare în limba ucraineană. Absolvenţii de şcoli medii în limba română nu au acces la învăţământul superior ucrainean.
Peste toate necazurile românilor din Ucraina, cea mai mare lovitură pe care au primit-o românii a constituit-o tratatul bilateral, ruşinos încheiat în anul 1997 la Kiev, de fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu şi ministrul de externe Adrian Severin. Intelectualii români din Ucraina consideră că prin acest tratat iresponsabil românii au fost practic vânduţi gratuit Ucrainei, cu toată istoria lor, limba, cultura, obiceiurile şi tot ce este românesc.
În anul 2007, la zece ani de la semnarea tratatului, s-a intervenit la fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, cu solicitarea de a anula şi modifica tratatul sus menţionat, dar fostul preşedinte nu a răspuns pozitiv acestei solicitări.
În anul 2017, peste un an de la împlinirea a douăzeci de ani a tratatului, se va solicita domnului preşedinte Iohannis, o intervenţie hotărâtă de anulare a acestui tratat nou bilateral, în spirit european, prin care Ucraina să respecte în totalitate drepturile minorităţilor româneşti, exact aşa cum sunt respectate drepturile şi privilegiile minorităţilor ucrainiene din România.
Între Guvernele României şi cel al Ucrainei există:
-         Comisia mixtă bilaterală în domeniul minorităţilor naţionale;
-         Comisia Mixtă interguvernamentală româno-ucraineană, în problema minorităţilor din cele două ţări.
Comisii care ar trebui să se întrunească periodic, să facă analize, să se ia măsuri adecvate. De asemenea, există funcţionarii de la Ambasada Română de la Kiev. Frecvent, există la nivel înalt, întâlniri care se finalizează cu declaraţii reciproce de asigurare a drepturilor minorităţilor româneşti. Regretabil că la toate aceste acţiuni nu prea se văd rezultatele efective pentru etnicii români.
Diferenţa de tratament între cele două minorităţi, dintre cele două ţări, este colosală. Cei circa 500.000 de români recunoscuţi de statul ucrainean ca etnici în Ucraina primesc de la statul ucrainean 88.000 lei, pe când cei circa 60.000 ucrainieni din România primesc anual, de la statul român, peste 7,4 miliarde lei, discriminare inadmisibilă. După aprecierile unor analişti de la Chişinău, se apreciază că populaţia românilor în Ucraina ajunge la aproape trei miliarde de suflete care apelează la România. Fostul ministru de externe – C. Diaconescu apreciază că sunt instituţii şi personalităţi în România cu tendinţa de autodistrugere a elementelor româneşti de peste graniţă, schizofrenie românească.
România are o alianţă strategică de nădejde cu Ucraina pentru sprijinirea acestei ţări în NATO şi UE, precum şi în lupta dusă cu forţele rusofone din estul Ucrainei. Politica de prietenie reciprocă manifestată de preşedintele ucrainean Poroşenko se izbeşte la Kiev de grupul ucrainienilor ultranaţionalişti care nu admit alte minorităţi decât ucrainieni. Acest fapt a reprezentat la început, şi cauza conflictului armat din estul Ucrainei pentru neacordarea drepturilor de limbă şi cultură rusească.
La finalizarea unui nou acord bilateral cu Ucraina privind drepturile minorităţilor este necesar să se prevadă:
-         Drepturile românilor din Ucraina, să se bucure de acelaşi tratament ca şi cel al ucrainienilor din România, limbă, cultură, asociaţie, drepturi civile, etc;
-         Înfiinţarea unui Consulat Român la Cernăuţi, altul la Odessa;
-         Înfiinţarea unui Institut de Românologie la Cernăuţi;
-         Construirea unui Institut de Istorie a României;
-         Facultăţi de limbă şi predare română la universităţi şi institute tehnice din Cernăuţi, unde profesorii care predau în limba română să fie salarizaţi de statul român, dacă guvernul Ucrainei refuză să-i salarizeze;
-         Ziar românesc în Bucovina cu caractere latine;
-         Flux curent de schimburi culturale între minorităţile române şi ucrainiene.
Dacă România nu va acţiona în forţă pentru românii din Ucraina, în câteva decenii, aceştia vor dispărea, aşa cum au dispărut aromânii din Grecia( 10% din populaţia Greciei), precum şi entităţile româneşti din Bulgaria, Serbia, Valea Timocului, maghiarizarea forţată a Budapestei în Ardeal (Harghita, Covasna).
Un veteran intelectual, Ion Ranţa

Warning: Unknown: write failed: Disk quota exceeded (122) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/tmp) in Unknown on line 0