joi , 29 iunie 2017

Valea Jiului… sau Grecia României

,,Graba prea mare de a se achita de o datorie este un fel de nerecunoştinţă” – Francois de la Rochefoucauld
Ce legatură este între Grecia şi Valea Jiului este o întrebare la care în mod firesc răspunsul ar fi unul simplu: niciun fel de legătură. Turismul la ei este o industrie, la noi este ceva care acum începe să se definească, în plus grecii nu au telegondole. Plantaţii de măslin la noi nu sunt, dar nici la ei nu cresc pruni. Exploatare de cărbune la noi este, la greci mineritul este ca şi inexistent. Legende la greci sunt cu nemiluita, la noi ceva poveşti lipsite de esenţă vizavi de greva din ’29 şi ceva mai multe despre greva din 1977. Despre greci, unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei, ştie toată lumea, despre momârlanii de la noi nu ştiu nici chiar toţi tinerii din Valea Jiului. La ei se cresc capre, la noi nu se mai creşte nimic, puţinele capre pe care le mai avem apar la TV drept vedete. Nu ne putem compara cu grecii. Dar ce asemănare poate fi între Valea Jiului şi Grecia? Una singură. Fiecare zonă este caracterizată de datorii istorice. Modul însă cum a reacţionat fiecare zonă la ameniţările creditorilor la care au datorii este total diferit. Grecia prin intermediul sindicatelor şi al societăţii civile a spus ,,nu plătim că nu avem de unde”, să găsească Europa o soluţie la datoriile noastre că până la urmă ei nu îşi primesc banii înapoi. Europa a reacţionat ca atare, a şters o parte din datorii şi a mai dat ceva în plus de cheltuială Greciei. La datoriile istorice ale Văii Jiului nu se găsesc soluţii, nici pentru a fi şterse, dar nici pentru a se acorda ceva sub forma unei subvenţii ca la alţii, de exemplu nemţii, spa­niolii, polonezii. Dar de fapt este mai uşor să găseşti 130 miliarde de euro pentru Grecia decât 40 milioane de euro pentru Valea Jiului. Astfel se adevereşte faptul că dacă vrei să trăieşti bine trebuie să ai datorii mari. Aşa vor găsi soluţii să le plătească, sau nu, cei la care le-au făcut. Până la urmă ei sunt cei care au interesul să le plăteşti. Dar ce ar trebui să facă Valea Jiului să fie tratată ca şi Grecia? Are nevoie de câteva chestii interesante. Şi anume ceva dărâmături în genul istoricelor Acropole (stânca sacră a Greciei) care să ne reprezinte. Este bună, zic eu, fosta preparaţie de la E.M. Petrila, încă nedărâmată. Cât ar dura să o declarăm monument istoric? Barem de interes local în prima fază. Apoi ar trebui să găsim şi noi o Elena din Troia. O cetate cu ceva vechime avem, chiar la intrarea în Valea Jiului. Cu alte cuvinte vom avea o Elena de la Băniţa. Mă tot gândesc cine ar putea fi o Elena reprezentativă? Cea pe care am intitulat-o „Dulcineea del Tobosso” are locul său în istoria zonei deci este exclus. Dacă am fi avut cetatea în extremitatea cealaltă a Văii Jiului problema era rezolvată. Am putea avea o Adriana din Troia. Ne mai gândim, şi chiar aşteptăm soluţii. Dar nu putem să ne ştergem datoriile fără a avea şi un Ulise asta este clar. Pentru grecii din Valea Jiului, Ulise (în greacă Odiseu) este personajul principal al Iliadei. Nu intrăm în amănunte momârlanii de la noi ştiu de ce. Dacă urmărim viaţa din Valea Jiului acest personaj nu poate fi decât un anume Cosmin. Un erou de fapt, mai tot timpul plecat, pe mare, care nu reuşeşte să vină în această zonă decât intempestiv. Adică foarte rar şi fără să îşi dorească lucrul ăsta. Tabloul ar fi întreg, zic eu. Eroul este, femeia este, dărâmăturile istorice „este”, aşa că trebuie doar să cerem Europei subvenţie. României am încercat, cred eu, dar este prea mică pentru o zonă plină de istorie cum este Valea Jiului.

Sărman ASFALTE
P.S. de greci trebuie să te fereşti şi când îţi fac cadouri, iar de cei din Valea Jiului când îţi cer ceva. Dacă nu eşti în stare să le dai îşi vor lua singuri.


Warning: Unknown: write failed: Disk quota exceeded (122) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/tmp) in Unknown on line 0