joi , 23 februarie 2017
Toma Petcu, ultima variantă pentru Ministerul Energiei. Propunerea pentru ministerul care decide soarta CEH e la baza inginer constructor

Toma Petcu, ultima variantă pentru Ministerul Energiei. Propunerea pentru ministerul care decide soarta CEH e la baza inginer constructor

Fostul șef al Agenției pentru Protecția Mediului din Guvernul Ponta, Toma Petcu, este nominalizarea pentru funcția de ministru al Energiei.

În luna mai, premierul Dacian Cioloș l-a schimbat pe Toma Petcu de la șefia Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, reproșându-i reprezentantului ALDE implicarea în viața politică.

Petcu, ales deputat de Giurgiu din partea ALDE în  urma alegerilor parlamentare din luna noiembrie, a mai fost subprefect de Giurgiu , iar în perioada aprilie-august 2013 a fost director al Direcției de Insolvență din cadrul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului. Aici, Petcu s-a ocupat de gestionarea activității tuturor societăților aflate în insolvență la care AAAS era creditor sau actionar.

Parcursul profesional al lui Toma Petcu, care se regăsește în CV-ul postat pe Camera Deputaților, arată că giurgiuveanul nu a avut nimic de-a face cu energia.

Petcu are un master în management public la ASE București, acesta absolvind Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti – Facultatea de Construcţii Hidrotehnice, de unde a obținut o diplomă de inginer constructor. 

Potrivit știripesurse.ro, Petcu este pupila lui Daniel Chițoiu, fostul liberal ajuns la ALDE care a condus Ministerul Finanțelor, dar și pe cel al Economiei, în perioada  înființării CEH.

Chiţoiu este ministrul sub al cărui mandat Curtea de Conturi a ajuns la marea descoperire a secolului 21, CNH vinde huila sub preţul pieţei (lucru care se întâmplă şi astăzi), dar şi ministrul care îl are ca naş pe deputatul hunedorean Dan Radu Ruşanu.

La maii bine de 7 luni de când a fost pus în fruntea Ministerului Economiei, Chiţoiu şi-a pus semnătura pe un protocol care garanta într-un fel viitorul mineritului. Documentul nu cerea marea cu sarea, ultimul punct al acestuia se referea la implementarea unui program de investiţi la ni­velul CEH coroborat cu o politică de personal adecvată menită să ducă la întineri­rea forţei de muncă, punct pentru care trebuia să se colaboreze  cu Ministerul Educaţiei în ve­derea promovării unui program educaţio­nal pe acest profil de activitate. Asumările au rămas la stadiul de promisiune.

Ministerul Economiei, unul dintre cele mai importante portofolii ale unui Guvern, a fost condus sub mandatul lui Chiţoiu de un grup de specialişti. Moţ peste toţi a fost liberalul Dan Radu Ruşanu, care din senator de Hunedoara a ajuns doar deputat după ce PNL-ul a teleportat-o în județ pe Mariana Câmpeanu, cea care a condus Ministerul Muncii pe vremea alianței PSD PNL, însă fără a-și pune amprenta asupra Hunedoarei. Daniel Chi­ţoiu este finul lui Ruşanu.

În echipa lui Chiţoiu a activat şi secretarul de stat Gelu Ştefan Diaconu, căruia de altfel ministrul oficial i-a delegat sarcinile ministeriale şi care este un alt fin de-al lui Ruşanu. Casa de avocatură Boştină şi Asociaţii, cea care trebuia să dea la cheie Complexul Energetic Hunedoara, are printre clienţi nume importante de pe scena politico-energetică a ţării.

Dan Radu Ruşanu s-a aflat printre ei. Ministerul Economiei a decis, sub mandatul lui Daniel Chiţoiu, ca avocaţii lui Boştină să se ocupe de realizarea Com­ple­xului Energetic Hunedoara. În urmă cu câţiva ani, Lavinia Şandru l-a acuzat public pe Dan Radu Ruşanu că a constituit un grup de interese care a penetrat instituţiile care se ocupă de “bugete, taxe, impozite, rambursări de TVA, controale financiare”.

Dan Radu Ruşanu a fost secretar de stat în guvernul CDR la Ministerul Finanţelor. Era, din partea PNL, unul dintre puţinii oameni care ştiau totul despre scutirea de datorii a companiilor de stat privatizate.

(Companiile erau vândute la preţuri de­rizorii din cauza îndatorării către stat, iar după privatizarea ieftină guvernul intervenea şi, pentru anumiţi proprietari, ştergea şi datoriile către stat).

Rușanu a renunțat, în legislatura 2012-2016 la Camera Deputaților, pentru a fi numit șef la Autoritatea de Supraveghere Financiară. Din această poziție Rușanu a fost luat de DNA și pus sub acuzare într-un dosar în care a fost implicată și soția lui Daniel Chițoiu.

Fostul șef al ASF, Dan  Radu Rușanu, a fost achitat, în martie anul trecut, în dosarul ASF, instanța de la Curtea de Apel București condamnându-i la 6 ani de închisoare cu executare pe Ilie Carabulea –  patronul Carpatica ASIG –  și la un an de închisoare cu suspendare pe Laura Chițoiu, soția fostului ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu.

 

Decizia nu a fost definitivă, putând fi atacată cu apel.

Fostul deputat de Hunedoara, Dan Radu Ruşanu, la data faptelor preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, a fost judecat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, influenţarea declaraţiilor, aflate în concurs real, favorizarea făptuitorului, în formă continuată, folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite.

Procurorii DNA arătau, în ceea ce îl privește pe Dan Radu Rușanu că în perioada 11-17 decembrie 2013, acesta a exercitat presiuni, în calitate de preşedinte al ASF, asupra mai multor societăţi de asigurări, urmărind şi reuşind impunerea lui Mustăţea Radu, membru al consiliului de administraţie al S.C. Carpatica ASIG S.A., la conducerea Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România (B.A.A.R.). Acest birou administra fondul la care contribuie toate societățile de asigurări din România, autorizate să practice asigurări de răspundere civilă auto obligatorii şi mandatate să elibereze documente de asigurare de răspunde civilă auto Carte verde. (Valoarea acestui fond se ridică la momentul de faţă la circa 15.000.000 euro).

”Astfel, la solicitarea formulată de către inculpatul Mustăţea Radu, atât direct, cât şi indirect, prin intermediul inculpatului Mîrzac Marian, în intervalul 11-17 decembrie 2013, inculpatul Ruşanu Radu Dan „l-a mandatat” pe vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară – conducătorul Sectorului Asigurări, Moldoveanu Corneliu Silviu, să contacteze asiguratorii din România, cu drept de vot, pentru a-i determina ca la alegerile din 19 decembrie 2013, aceştia să îi dea voturile lui Mustăţea Radu, în detrimentul contracandidatului său.  În data de 16 decembrie 2013, conformându-se acestei solicitări, Moldoveanu Corneliu Silviu i-a cerut lui Odobescu Dan, avocat suspendat de drept în cadrul Baroului Bucureşti și proprietar al unei societăți de asigurări, să intervină pe lângă diverşi asiguratori, astfel încât să le schimbe intenția de vot în favoarea lui Mustăţea Radu. În baza acestei înţelegeri infracţionale, Odobescu Dan s-a angajat efectiv să determine persoanele împuternicite reprezentând 3 societăţi de asigurări să îl voteze pe Mustăţea Radu.  Ca urmare a acestei înţelegeri frauduloase, dar şi a influenţei exercitate de Ruşanu Radu Dan şi de Moldoveanu Corneliu Silviu, au fost deturnate şi direcţionate, în favoarea inculpatului Mustăţea Radu, un număr total de 91 voturi. Activitatea infracţională a condus la alegerea, ca preşedinte al BAAR, a inculpatului Mustăţea Radu, cu un număr total de voturi de 270 voturi, faţă de 139 voturi cât a obţinut contracandidatul său”, se arată în rechizitoriul DNA.

Anchetatorii mai arătau că începând cu data de 28 ianuarie 2014, Dan Radu Rșanu a impus, prin intermediul Direcţiei resurse umane din cadrul ASF, ca o parte semnificativă a salariaţilor A.S.F., martori şi potenţiali martori în dosar, să semneze angajamente de confidenţialitate.

Rușanu a renunțat la mandatul de deputat de Hunedoara obținut la alegerile din 2012 pentru a fi numit în fruntea ASF.

Mihaela MIHAI


Warning: Unknown: write failed: Disk quota exceeded (122) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/tmp) in Unknown on line 0