Autogestionarea invatarii si caracteristicile acesteia

Invatarea bazata pe autogestionarea elevilor este din ce in ce mai raspandita in diferitele sisteme educationale din intreaga lume. Va explicam in ce consta in randurile urmatoare.

Autogestionarea invatarii este procesul prin care un elev isi organizeaza si isi dirijeaza propriile cunostinte. Este cunoscuta si sub numele de invatare autogestionata, autogestionata sau autoreglementata.

Acest sistem plaseaza elevul in epicentrul invatarii, facandu-l un subiect activ. Exact opusul a ceea ce se intampla in invatamantul traditional, cu profesorul ca manager absolut al transmiterii cunostintelor.

Invatarea este cea care favorizeaza autonomia si maturitatea persoanei , printre multe alte abilitati pozitive. Sa aruncam o privire mai atenta asupra caracteristicilor si beneficiilor sale.

Ce este autogestionarea invatarii?

Autogestionarea invatarii este un antrenament personalizat in care elevul isi stabileste obiectivele pe care doreste sa le atinga. Decide in orice moment ce, cand si cum sa inveti. Pentru a face acest lucru, el isi planifica, gestioneaza si isi distribuie propria munca, fiind el insusi cel care ii supravegheaza progresele sau esecurile.

Motivatia elevilor este coloana vertebrala a acestui tip de invatare. El insusi isi decide obiectivele in functie de interesele sale.

In aceasta modalitate de invatare, profesorul joaca un rol secundar, dar si important: cel de facilitator al experientelor de invatare. Devine un suport pe care se poate sprijini elevul; un fel de ghid de umbra. Este acolo si se cuvine ca elevul sa o cunoasca, totusi, invatarea nu se mai invarte in jurul explicatiilor sale.

Autogestionarea invatarii necesita faze prealabile de observatie, inainte de a dobandi o anumita autonomie. Mai ales la o varsta frageda sau cand cunostintele despre subiect sunt reduse.

Astfel, elevul observa expertul care desfasoara activitatea. In continuare, el procedeaza la imitarea modelului, care faciliteaza feedback-ul. Incetul cu incetul elevul este mai autonom, pana cand vine momentul in care este capabil de autoreglare.

In copilarie si odata cu invatarea unui instrument, ghidul poate servi drept suport pentru micut pentru a-si autoregla cunostintele muzicale.

Ce caracteristici sunt necesare pentru a dezvolta o buna autogestionare a invatarii?

Exista o serie de caracteristici de personalitate care vor face mai usor pentru unii oameni decat pentru altii sa obtina o buna invatare autoreglata . Cu toate acestea, ele pot fi dezvoltate si imbunatatite intr-o mare masura, astfel incat invatarea intr-un mod autogestionat este la indemana celor mai multi.

Initiativa

Studentul trebuie sa faca din proactivitate modul sau de operare. A fi o persoana proactiva inseamna a nu astepta ca nimeni sa rezolve problemele. A lua initiativa, a investiga si a cauta mereu cea mai buna optiune sunt obiceiuri ale celor mai hotarati oameni.

Auto-reglare

Elevul autoreglat este capabil sa-si gestioneze in mod constient cognitia, comportamentul, emotiile si motivatia pentru atingerea scopurilor stabilite. Gasirea echilibrului intre aceste 4 aspecte va insemna sa fii mult mai aproape de succes.

Auto-intarire

Persoana care studiaza intr-un mod autogestionat trebuie sa fie capabila sa gaseasca puterea, motivatia si intaririle necesare pentru a continua. Si asta este ceva pe care ea il va gasi in ea insasi, iar in functie de intaritorii externi nu dureaza in timp.

Incredere in sine

Elevul care doreste sa-si gestioneze in mod corespunzator invatarea trebuie sa tina cont de faptul ca increderea lui va fi afectata de proces. Din acest motiv, este important sa lucrati la el.

O incredere sanatoasa va va permite sa va detasati de rezultate. In acelasi timp, va va oferi securitatea necesara pentru a continua explorarea si invatarea.

Cum poate fi aplicat acest model de invatare?

Mai exact, implementarea autogestionarii invatarii necesita patru faze:

  1. Abordarea sarcinii : elevul isi evalueaza resursele si motivatia inainte de noua sarcina.
  2. Stabilirea obiectivelor : in aceasta faza stabiliti obiective si planificati pasii pentru a le atinge.
  3. Realizarea planului : Acesta este momentul in care strategiile cognitive sunt in centrul atentiei.
  4. Reorientare: autoevaluarea permite elevului sa-si evalueze realizarile, sa invete din greseli si sa isi reorienteze obiectivele daca este necesar.

In plus, pentru a pune in practica autogestionarea invatarii, este important sa promovam o serie de strategii care sa ne ajute sa atingem obiectivele finale. Desi exista multe teorii in acest sens, le putem grupa in trei sectiuni principale, potrivit Suarez si Fernandez (2016).

1. Strategii cognitive in autogestionarea invatarii

In cadrul acestei sectiuni am include procesele cel mai strans legate de interiorizarea cunostintelor. Cu aceste strategii elevul trece de la un nivel de cunostinte la un nivel superior.

Pentru a le putea realiza, este esential ca studentul sa stapaneasca aspecte precum sa stie sa selecteze cele mai importante informatii , sa realizeze diagrame, rezumate si harti conceptuale si sa cunoasca diferite tehnici de memorare. De asemenea, ar trebui sa puneti accent pe revizuire si pe autoevaluarea frecventa.

2. Controlul resurselor si strategiile de management

Pentru o buna insusire a cunostintelor este esential ca studentii sa stie sa-si organizeze corect studiul . A avea o buna planificare este, fara indoiala, una dintre cele mai bune modalitati de a aborda studiul autoreglat.

Pentru aceasta trebuie avute in vedere aspecte precum gestionarea timpului de studiu, promovarea atentiei si concentrarii, studiul intr-un mediu adecvat, dezvoltarea persistentei si a culturii efortului.

Concentrarea este necesara pentru a invata cu aceasta metoda.

3. Strategii motivationale

Un alt aspect cheie de luat in considerare pentru o buna auto-gestionare a invatarii este autoreglementarea emotionala. Emotiile joaca un rol esential in invatare si stii cum sa le gestionezi usureaza restul sarcinilor.

Pentru a mentine o buna autoreglare, este important sa se puna accent pe aspecte precum motivatia intrinseca, dezvoltarea stimei de sine sanatoase, proactivitatea, gestionarea adecvata a asteptarilor si cunoasterea stabilirii unor obiective concrete si realiste.

Recomandari finale privind autogestionarea invatarii

Autogestionarea invatarii este o modalitate de invatare adoptata de multe sisteme educationale. Scolile gratuite plaseaza elevul in centrul invatarii de un secol. Si tot mai multe scoli traditionale incorporeaza activitati axate pe autogestionare .

Este un sistem care faciliteaza motivarea si implicarea activa din partea elevului. Dar, ca orice activitate educationala, trebuie sa fie bine planificata si supravegheata. In caz contrar, este usor pentru elev sa nu stie cum sa procedeze.

Din acest motiv, este important ca inainte ca elevul sa se poata autogestiona in mod autonom, sa dobandeasca o serie de strategii care ii permit sa capete incredere. Urmand un model, un expert sau un profesor va fi o baza buna.