Ar trebui copiii sa invete sa concureze?

Competitivitate si copii este o problema complicata de tratat din cauza dezbaterii pe care o provoaca intre familii, pedagogi, psihologi si alti agenti care participa intr-un fel sau altul la educatia minorilor nostri. Dar este necesar sa ne adancim in ea pentru ca este pe buzele multor familii, este una dintre acele dezbateri actuale, si da senzatia ca nu ne ocupam de ea in modul cel mai potrivit.

Si daca nu o facem, este pentru ca termenul de concurenta se indreapta spre conotatii care nu trebuie sa fie pozitive nici pentru insasi definirea acestui concept, nici pentru modul in care il aplicam in educatia copiilor nostri. 

„Concurenta este asociata cu castigarea, depasirea altor oameni, obtinerea succesului, a iesi in evidenta, a castiga bani, a-ti face drum printr-o competitie agitata, a castiga recunoastere sociala. Concurenta este legata si de folosirea picarescului sau de absenta moralitatii, a fi neloial, necinstit, „catarat”, obtinerea succesului cu orice pret”, explica psihologul sportiv Jose Carrascosa in acest articol foarte interesant intitulat Ce este sa concurezi? . „Concurenta este scazuta din punct de vedere social, nu are o reputatie buna, pare discreditata. Concurenta este descurajata de multi in societatea de astazi”, adauga el. 

Mai multa cooperare, mai putina competitie

In randul comunitatii educationale, aceasta perceptie negativa a conceptului de competitie este, de asemenea, raspandita. De exemplu, doua butoane: pozitiile lui Cesar Bona si Alfie Kohn, doi profesori celebri, unul spaniol si unul american. „Cred ca suntem cu totii cufundati intr-o asemenea inertie, incat aceasta societate este guvernata, aproape excesiv, as spune, de acea influenta a competitivitatii. […] Unul dintre cele mai rele lucruri pe care le putem face este sa-i invatam pe copii tocmai sa priveasca viata asa, intr-un mod competitiv, cand sunt putine lucruri mai frumoase decat sa cooperam unii cu altii”, spune Bona in acest interviu pentru La. Voz de Galicia. „Ceea ce mi-as dori este sa vad mai multe jocuri cooperative decat cele competitive. Competitivitatea ca valoare distruge relatiile umane, pentru ca ideea care sta la baza ei este ca altii sunt potentiale obstacole in calea succesului meu. Acest lucru creeaza dispret fata de sine, impreuna cu incurajarea agresivitatii si stimularea inselaciunii, inselaciunii, fraudei”, Kohn face acelasi lucru in aceasta alta discutie.

Realitatea este ca, desi mai este mult de parcurs in acest sens, jocurile si dinamica cooperativa sunt din ce in ce mai importante. In spatiile educationale, fara indoiala, castiga teren an de an, si unde mai este de lucru in sfera casnica si familiala, unde sunt minoritari, de exemplu, jocurile cooperative de societate in dulapul in care se afla. pastrat.

In domeniul sportului, in schimb, se fac eforturi notabile pentru ca competitia sa nu fie protagonista in varstele de formare, etape in care jocul (si obiceiurile sanatoase pe care aceasta le presupune este principalul lucru).

Redirectioneaza conceptul de concurenta

Dar dincolo de aceasta conotatie negativa a conceptului de competitie si a evolutiei catre dinamica cooperativa, abordarea psihologului Jose Carrascosa asupra concurentei in general, atat la copii, cat si la adulti, este foarte interesanta in articolul mentionat anterior deoarece angajamentul de a redirectiona conceptul de competitie fara a fi nevoie pentru a o alunga. „In fata cautarii permanente a succesului, in fata dorintei de a-i depasi pe altii in orice fel, in fata perceperii pe ceilalti ca rivali, exista o orientare catre invatare si perfectionare permanenta”, spune el. 

Potrivit lui Carrascosa, „De la orientare la sarcina sau invatare, cineva concureaza cu sine pentru a invata si a se perfectiona in fiecare moment, in fiecare zi, in orice imprejurare, pentru a face mai bine azi decat ieri si maine decat azi, pentru a intelege si stapani progresiv procese, pentru depasirea barierelor interne, pentru depasirea dificultatilor, pentru a fi mai bun in fiecare zi… Din orientarea sarcinilor, cineva este propriul rival, concureaza cu sine pentru a invata, a se perfectiona si a avansa catre excelenta profesionala si personala”, adauga el. 

Acest punct de vedere este impartasit de alti experti. De fapt, exista cei care o numesc „competitiv sanatos sau pozitiv”, si nu este altceva decat sa promoveze la copii dorinta de a dori sa fie mai buni in fiecare zi in tot ceea ce fac. Adica sa-i faci sa inteleaga ca a concura impotriva ta este sanatos si a concura impotriva altora nu este intotdeauna sanatos. „Concurenta este un proces de auto-imbunatatire in care esti propriul tau rival. […] Concurenta inseamna a invata si a-si imbunatati abilitatile, cautand sa fii competent pentru a fi competitiv. A concura inseamna a dori sa-ti dezvolti propriul talent. A concura nu consta in a-i bate pe altii, ci in a te bate pe tine insuti”, conchide Carrascosa. 

Cum sa-i inveti sa concureze

Aparatorii acestui focus pe competitivitatea sanatoasa leaga in mod direct invatarea de a concura cu invatarea abilitatilor emotionale, multi dintre ei piloni ai educatiei actuale. „Este important ca (minorul) sa-si descopere mai intai emotiile, abilitatile si slabiciunile . Acest lucru il va ajuta sa inteleaga ca toti avem abilitati diferite si nu va creste crezand ca trebuie sa castige la orice sau ca e ceva in neregula cu el daca nu castiga”, explica ei de la Jeje Kids, o companie specializata in ajutand la dezvoltarea emotionala sanatoasa a copiilor de la 1 la 6 ani. 

Jose Carrascosa vorbeste despre concepte precum autonomia emotionala, stimularea muncii in echipa si a inteligentei emotionale -competente sociale, empatie, asertivitate…-, rezilienta, a fi proactiv sau dorinta de a invata, printre alte abilitati de baza pentru a-i invata pe copii sa concureze in mod corespunzator, pozitiv pentru ei si pentru grupul din care fac parte, iar in aceeasi linie sunt si sfaturile Jeje Kids. Aceasta se concentreaza pe predarea sa valorizeze efortul, pe aratarea valorii colaborarii, pe vorbirea despre punctele forte, limitele si punctele slabe si, de asemenea, pe invatarea din greseli, chiar oferindu-le o valoare pozitiva, deoarece greselile fac parte din procesul de invatare. 

Si pentru a aplica toate aceste sfaturi in educatia copiilor nostri, nu exista nimic ca sa profitam de orice situatie de zi cu zi care apare in viata lor. De la scoala la sport, trecand prin orice activitate pe care o faci acasa. Pentru ca, asa cum spune Jose Carrascosa, „Orice situatie devine o oportunitate de a invata si de a concura”.