În ritmul actual, Huila din Valea Jiului ar putea fi exploatată de urmașii, urmașilor noștri

Huila Valea Jiului

Organizația Națiunilor Unite arată că tendința actuală prevede că mai multe țări în curs de dezvoltare preferă energia pe bază de cărbune. Contrar însă, măsurile luate de Guvernul român sunt unele care conduc mineritul, fie el de huilă sau de lignit, spre închidere. Energia produsă pe bază de cărbune nu are căutare pe piață, fiind considerată prea scumpă și asta din cauza faptului că statul, cel care deține capitalul integral cel puțin la Complexul Energetic Hunedoara, nu a investit, în ultimii 20 de ani, în extragerea cărbunelui.

Tendințele multor țări europene, și nu numai, este de a exploata cărbunele pe care îl dețin, acest lucru reieșind și dintr-un raport al ONU  care arată că ”emisiile de CO2 legate de producerea de energie electrică pe bază de cărbune ar urma să crească cu 20% până în 2020 și cu 35% până în 2030”.

”Situația se explică prin faptul că mai multe țări în curs de dezvoltare preferă folosirea cărbunelui întrucât este un procedeu mai ieftin”, se arată într-un raport al ONU, citat de Agerpres.

România nu pare să dea doi bani pe rezervele de cărbune pe care le are așa că, la nivelul Văii Jiului cel puțin, 500 de milioane de tone de huilă vor rămâne în subteran, fără a fi scoase vreodată la suprafață. Tendința românească, aceea de a închide tot pentru a vinde la fier vechi, pare a fi aplicabilă și mineritului din Valea Jiului. Această ”soluție” a fost aplicată de la mijlocul anilor 90 și se continuă și astăzi. Minele neviabile merg mai bine ca minele viabile, huila din Vale e considerată mai scumpă decât cea din alte țări, iar energia produsă prin arderea huilei își găsește cu greu loc pe piața de energie.

Specialiștii din minerit declarau, pentru GDD, că rezerva industrială de huilă de care dispune România este de 600 de milioane de tone. Guvernele au preferat să dea bani pentru închideri și disponibilizări, nu pentru retehnologizări așa că doar 90 de milioane de tone de huilă reprezintă rezerva deschisă și exploatabilă.

”Pentru restul, adică aproximativ 510 milioane de tone, nu este economică exploatarea în condițiile actuale. Acest lucru este cauzat de lipsa investițiilor în acest sector economic”, susțineau sursele GDD.

Potrivit acestora, în condițiile actuale de exploatare – doar cu sapa și lopata, pentru că investițiile în retehnologizare sunt doar promisiuni și nu există tendința de a ataca noi perimetre de huilă- exploatarea poate continua încă 40 de ani, din Valea Jiului fiind exploatate anual undeva la 2,2 milioane de tone de huilă.

Cei interesați de strategia energetică națională arată că energia pe bază de cărbune rămâne sursa de menținere a echilibrului energetic național, condiții în care importanța cărbunelui va fi valorificată și în următorii 20 de ani. Așa spun oficialii statului ale căror măsuri sunt însă în contradicție cu declarațiile.

Cărbunele este cel care arde indiferent dacă bate vântul, curge apa sau strălucește soarele, așa că atunci când timpul nu este favorabil pentru apă, poloaie, soare și vânt, termocentralele sunt cele care asigură sistemul energetic național. Care sistem energetic național a fost construit având în centru două termocentrale hunedorene. Termocentrala Mintia a fost construită ca și termocentrală de reglaj în sistemul termoenergetic național, iar Termocentrala Paroșeni ca termocentrală de repornire a sistemului energetic național.

Exploatarea huilei este realizată din subteranele a șapte unități miniere, iar termocentralele au beneficiat de investiții pentru a se conforma condițiilor de mediu impuse de Uniunea Europeană, astfel că emisiile produse de acestea sunt tot mai mici. Patru dintre mine sunt considerate viabile, celelalte trei fiind incluse pe un program de închidere ce se va finaliza în 2018, astfel că peste 4 ani, Valea Jiului va mai rămâne cu trei mine. Asta dacă politicile guvernamentale nu vor conduce și la închiderea acestora și, inevitabil, și la sigilarea celor 90 de milioane de tone de huilă care pot fi exploatate în condițiile actuale de dotare a minelor din Valea Jiului.

Cine stie
23 septembrie 2014 at 22:10
Da. Huila nu este a noastra, ci a urmasilor, urmasilor nostri, daca nu vin strainii sa ne arate cum se extrage!
Se poate sa rezulte urmatoarea: huila nu este a noastra, ci a strainilor nostri!