Ce este o „aplicatie criminala” si cum prima din istorie a declansat o revolutie

Tehnologia schimba locul de munca in moduri mult mai subtile decat robotii de temut care fura locuri de munca. In 1978, un student de la Harvard Business School, pe nume Dan Bricklin, statea intr-o sala de clasa, privindu-si profesorul de contabilitate completand randuri si coloane pe tabla.

De fiecare data cand profesorul a schimbat un numar, a trebuit sa remodeleze grila in jos si in sus pe tabla, stergand si rescriind alte numere pentru ca toate rezultatele sa fie corecte.

Asta a fost si ceea ce functionarii contabili din intreaga lume au facut in fiecare zi in foile de calcul ale registrelor lor.

A fost o munca plictisitoare si repetitiva.

Foile de calcul aveau doua pagini in pliul deschis al registrului.

Foile de calcul principale au rezumat si au inregistrat rezultatele unor foi de calcul separate, consolidandu-le.

Modificarea oricarei date din acel sir a luat ore de lucru cu un creion, o guma de sters si un calculator.

La fel ca multi studenti de la scoala de afaceri, Bricklin avusese un loc de munca inainte de a merge la facultate: lucrase ca programator la Wang si DEC, doua mari firme de calculatoare din anii 1970.

De ce naiba fac asta pe o tabla sau intr-o carte de hartie , s-a intrebat el, cand o pot face pe un computer?

Asa ca a scris un program pentru noul computer personal Apple II: o foaie de calcul electronica.

Prietenul sau Bob Frankston l-a ajutat sa ajusteze software-ul, iar pe 17 octombrie 1979, VisiCalc a fost lansat.

Aproape peste noapte, a fost o senzatie.

Alte programe financiare si contabile existau de mult timp, dar VisiCalc a fost primul cu interfata moderna de foi de calcul.

Este prezentata ca prima „aplicatie ucigasa , care se traduce literal prin „aplicatie ucigasa” si denumeste un program atat de esential incat ai cumpara un computer pentru a-l folosi.

Dupa cum noteaza Bricklin pe site-ul sau, Steve Jobs a recunoscut mai tarziu ca VisiCalc „a propulsat Apple II catre succesul obtinut”.

In cativa ani, multi contabili si proprietari de afaceri si-au impartit experienta profesionala in doua perioade: inainte si dupa aparitia foii de calcul electronice.

In 1988, New York Times a raportat ca Lotus a dominat piata foilor de calcul timp de 5 ani, detronand VisiCalc „a carui cota dominanta pe piata computerelor personale parea invincibila”.

New York Times a prezentat si alti concurenti nou-veniti, inclusiv un program numit Microsoft Excel.

Insa adevarata lectie a foii de calcul nu este despre dus-intorsul monopolurilor, ci despre modul in care tehnologia schimba lucrurile.

O revolutie

Este un cliseu ca robotii ne vor fura locurile de munca. Dar povestea nu este niciodata atat de simpla, asa cum demonstreaza tocmai foaia de calcul digitala.

Si daca conceptul de robot contabil inseamna ceva, cu siguranta inseamna VisiCalc sau Excel.

Automatizarea s-a ocupat de repetitiv si a lasat ceea ce necesita mai multa judecata in mainile oamenilor.

Aceste programe pun sute de mii de functionari contabili fara munca.

Este adevarat ca VisiCalc a fost revolutionar. Este adevarat ca a fost mai eficient decat un om.

Potrivit podcast-ului Planet Money de pe NPR, radiodifuzorul public national din SUA, doar in SUA sunt cu 400.000 de angajati contabili mai putini decat in ​​1980, primul an intreg VisiCalc a intrat in vanzare.

Dar Planet Money a mai descoperit ca mai existau 600.000 de locuri de munca pentru contabili.

La urma urmei, fabricarea margelelor a devenit mai ieftina, mai versatila si mai puternica, asa ca cererea a crescut.

Ideea nu este chiar daca 600.000 inseamna mai mult de 400.000: uneori automatizarea creeaza locuri de munca si alteori le distruge.

Ideea este ca automatizarea transforma lumea muncii intr-un mod mult mai subtil decat „un robot mi-a luat slujba”.

In era foii de calcul electronice, partile repetitive si de rutina ale contabilitatii au disparut. Ceea ce a ramas, si de fapt a inflorit, este ceea ce necesita mai multa judecata, mai multe abilitati umane.

Foaia de calcul electronica a creat industrii complet noi.

Exista nenumarate locuri de munca in domeniul financiar inalt care depind de explorarea diferitelor scenarii numerice: ajustarea numerelor si urmarirea coloanelor se ajusteaza automat.

Aceste locuri de munca abia existau inainte de foaia de calcul electronica.

In tot felul de sectoare

Un alt exemplu este Jennifer Unit, un set cu casca care directioneaza culegatorii de produse din magazinele universale, furnizand instructiuni care au fost impartite in pasi siguri pentru idioti.

Unitatea Jennifer indeparteaza aceasta sarcina necalificata de ultimul sau element usor interesant.

Foaia de calcul functioneaza invers: elimina cele mai plictisitoare sarcini dintr-o slujba solicitanta din punct de vedere intelectual.

Luate impreuna, cele doua tehnologii arata ca ceea ce automatizarea inlatura sunt bitii usor automatizati, permitand oamenilor sa se adapteze la restul.

Asta poate face munca umana mai interesanta sau mai distrugatoare de suflet, totul depinde.

In contabilitate, a facut cele mai creative meserii umane.

Si ceea ce a facut foaia de calcul electronica pentru contabilitate si finante este un prevestitor al lucrurilor care vor veni pentru alte locuri de munca cu guler alb.

Algoritmii pot produce povesti de rutina in rapoartele privind veniturile corporative mai rapid si mai ieftin decat jurnalistii umani.

Unii profesori folosesc tutoriale online pentru a identifica unde se lupta pentru a-i ajuta sa progreseze.

Un medic poate fi uneori inlocuit cu o aplicatie de diagnosticare.

Chirurgia robotica devine din ce in ce mai comuna si poate permite o mai mare precizie, flexibilitate si control decat tehnicile conventionale.

Casele de avocatura folosesc „sisteme de asamblare a documentelor” care pun intrebari clientilor si apoi redacteaza contracte juridice personalizate.

Este usor de concluzionat ca aceasta tendinta se va extinde si in alte sectoare.

Dar nu trebuie sa ignoram cealalta avertizare pe care o are de oferit foaia de calcul electronica.

Putem crede ca am delegat munca de rutina unui computer infailibil, dar, de fapt , pur si simplu am dobandit o parghie cu care sa marim eroarea umana la o scara dramatica.

Un exemplu este cazul in care solicitantilor care nu au obtinut un loc de munca de rang inalt in forta de politie li s-a oferit postul: asta s-a intamplat pentru ca cineva a clasat o coloana, dar nu pe cea adiacenta.

Sau cand doi economisti de seama, Carmen Reinhart si fostul economist sef al FMI, Ken Rogoff, au suferit jena ca un student sa descopere o eroare de foaie de calcul intr-o publicatie de economie influenta.

Reinhart si Rogoff au omis din greseala mai multe tari, deoarece au uitat sa traga caseta de selectie a formulei inca cinci celule.

Daca cerem computerelor sa faca lucrul gresit, o vor face cu aceeasi viteza si eficienta ca si lucrul corect.

Aceasta este o lectie pe care se pare ca suntem sortiti sa continuam sa o invatam.