Romania are un potential fantastic! De cate ori nu am auzit aceasta fraza care pentru mine s-a transformat in lozinca ieftina?! Acum cateva zile citeam intr-un cotidian economic parerile unor antreprenori romani care sustineau, la unison, acest lucru: Romania are un potential fantastic! Bineinteles ca toti acesti oameni se gandesc la potentialul de crestere economica a tarii.
Dar oare cati dintre ei ne explica la ce se refera cand vorbesc despre potentialul de crestere economica? Va spun eu: niciunul. In primul rand pentru ca acest potential de crestere este un concept abstract, iar in al doilea rand, are semnificatii diferite in functie de cine il invoca. De exemplu, pentru Guvern inseamna cresterea PIB, insa pentru un dealer auto reprezinta un numar mai mare de masini pe cap de locuitor.
Fireste ca si stiinta economica are o teorie care sa explice PIB–ul potential si ce ar trebui facut ca el sa creasca. Pentru simplificare, PIB-ul potential constituie acel nivel de crestere economica unde toate resursele din economie sunt folosite in mod optim. Adica, la acel nivel nu exista nici presiuni inflationiste, nici deflationiste, nu se inregistreaza somaj si nu exista terenuri utilizabile in procesul de productie nefolosite. Totul este perfect.
Exista o singura problema: acest PIB potential nu este un concept masurabil, ci unul estimat. Mai mult, nu e constant in timp, ci poate varia. Cu toatea acestea, e folosit atat in documentele programatice ale guvernelor, cat si in modelele economice care stau la baza prognozelor oficiale. Mai departe, pe baza acestor previziuni, se contureaza bugetele viitoare.
Evident ca in momentele de criza tentatia clasei politice este de a influenta in sens pozitiv estimarile oficiale ale PIB-ului potential. Motivele sunt multe si simple. De exemplu, un PIB potential supraestimat permite relaxarea politicilor monetare si fiscale, mai ales in anii electorali.
Uitandu-ne la Romania, gasim estimarile de crestere a PIB-ului potential in raportul de convergenta. Pana in 2009, PIB-ul pontential era creditat cu o crestere de 6,6% pe an. Un nivel ridicat, dar nu foarte diferit de media tarilor in curs de dezvoltare. Prognozele s-au schimbat insa dupa 2009, iar acum indica o crestere de 3,5% a PIB-ului potential.
Greu de crezut cand economia Romaniei a inregistrat crestere economica zero ca medie anuala a perioadei 2008-2011, iar politicile economice adoptate, de majorare a taxelor sau intarziere a dezvoltarii infrastructurii, au un efect negativ asupra PIB-ului potential. Si estimarile empirice arata acest lucru. Folosind aceleasi metode econometrice precum cele din programul de convergenta vedem ca nivelul de crestere a PIB-ului potential a scazut de la 6,6% in 2007 la 0 in 2011.
Ce inseamna asta pentru noi? Acel potential despre care vorbeste toata lumea exista, in sensul ca Romania e cu mult in urma tarilor cu care se compara. Dar nimeni nu poate spune in cat timp o sa ne atingem potentialul. Din pacate, ultimele estimari au redus – de la 6,6% pe an la ZERO – viteza cu care vor recupera decalajul fata de respectivele tari. Singura posibilitate pentru a ajunge din urma tarile dezvoltate ramane ca ele sa intre intr-o recesiune profunda, iar noi, cu ajutorul cresterii zero, sa recuperam decalajul cu aspect de handicap.
