Reformarea sistemului de invatamant profesional, un cadru legislativ coerent care sa-l motiveze pe investitor, aplicarea unui tratament egal in relatia stat-privat, o legislatie fiscala predictibila si un interes mai mare din partea guvernantilor fata de problemele mediului de afaceri in general si cele ale investitorilor romani, in particular – asta au cerut oamenii de afaceri timiseni, prezenti la cea de-a patra dezbatere pe tema reindustrializarii Romaniei, organizata de revista Finantistii si care a avut loc miercuri, 10 octombrie, la Timisoara.
Romania are nevoie de o legislatie coerenta, de predictibilitate, de o politica de stimulare a investitiilor in industrie, pentru ca economia autohtona nu se poate baza doar pe comert, servicii si imobiliare, asa cum s-a intamplat pana acum. In plus, investitorul roman trebuie sustinut de politicile guvernamentale, iar autoritatile trebuie sa fie mai interesate de problemele cu care se confrunta mediul de afaceri, in contextul in care reprezentantii acestora cer de ani de zile luarea unor masuri pe care clasa politica le neglijeaza continuu. Aceasta a fost concluzia dezbaterii de la Timisoara despre reindustrializarea Romaniei.
Evenimentul face parte din cadrul unei campanii la nivel national, care se desfasoara in marile orase ale tarii, in parteneriat cu EximBank si sub inaltul patronaj al Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri. La evenimentul de la Timisoara, moderat de Edward Pastia, redactorul sef al publicatiei Finantistii, au participat Radu Dimeca, vicepresedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultura din judet, Corina Vulpes, director Directia Relatii Financiare Interne si Internationale a EximBank, Maria Grapini, directorul general al firmei Pasmatex, reprezentanti ai mediului de afaceri din Timis. Anterior, campania despre reindustrializarea Romaniei a avut loc la Constanta, Brasov si Bacau, urmatorul seminar fiind programat la Bucuresti, pe 17 octombrie.
“O tara fara industrie nu are viitor, iar asta sustin si eu in toate comisiile de dialog social, de 20 de ani. Noi vorbim despre nevoia de reindustrializare pentru ca 80% din capacitatile de productie au disparut. Ramura industriei usoare, de exemplu, a pornit, in 1990, cu 900.000 de oameni angajati, avand o pondere de 32% in exportul de produse romanesti. Din pacate, acum mai avem 200.000 de angajati in acesta industrie, au fost spulberate in ultimii 3-4 ani microintreprinderile, prin politici fiscale neadecvate, si au fost spulberate capacitatile industriale care produceau materii prime pentru produse finite. Suntem dependenti de importul de materii prime”, a declarat Maria Grapini, directorul general al companiei Pasmatex.
Potrivit acesteia, din discutiile purtate la nivelul patronatelor si al oamenilor de afaceri, a rezultat ca exista trei grupe mari de probleme ale mediului economic. In primul rand, Romania trebuie sa defineasca ce anume mai vrea sa aiba ca industrie, ca ramuri ale economiei. “Este nevoie de politici sectoriale. Investitia si costurile pentru un industrias este mai grea decat in cazul dezvoltarii serviciilor, deoarece capitalul de lucru necesar este mult mai mare, iar recuperarea investitiei se face intr-un termen mult mai lung”, a explicat Grapini. In al doilea rand este nevoie de modificarea si curatarea legislatiei. “Avem legi de dinainte de 1989, care ne aduc costuri mai mari fata de companiile din tarile cu care noi concuram pe piata globala. In plus, sunt vreo 400 de legi speciale, multe emise de fel de fel de agentii. Mediul de afaceri are nevoie de reglementari putine si pe termen lung si de transparenta in stabilirea costurilor”.
In al treilea rand, sunt necesare cateva legi pe care mediul economic le cere de foarte mult timp, si mai ales industriasii. “De mult timp cerem o lege prin care toate procesele comerciale sa se judecece nu de oameni care nu se pricep, nespecializati, si care lungesc procesele 2-3 ani la rand. Am cerut tribunale comerciale, tuturor guvernelor. Cerem si celor care vor veni la guvernare in decembrie. Am cerut sa se faca ceva in privinta documentelor de plata, in cazul firmelor care intra in insolventa. Practic este mai aparat cel care incalca legea, decat cel care o respecta. Am cerut legea holdingului. Legislatia, toata, trebuie sa aiba o linie comuna, si anume tratament egal intre stat si cetatean, intre stat si privat. Statul, daca are ceva de recuperat, pune sechestru pe conturi”, a spus Maria Grapini.
Aceasta considera ca statul trebuioe sa dea si cetateanului dar si investitorului senzatia ca nu este numai un platitor de taxe. “Daca nu se da acest mesaj prin legislatie, ca da, esti incurajat daca deschizi o companie noua, nu are cum sa existe un apetit pentru investitii. De aceea am propus, in setul de legi rezultat in urma intalnirilor mediului de afaceri, ca profitul si poati fi reinvestit in cercetare, in inovare, in tehnologie si in resurse umane”.
Imbunatatirea legislatiei fiscale
La randul sau, Radu Dimeca, vicepresedinte al Camerei de Comert si Industrie Timisoara, a condamnat lipsa de interes a autoritatilor locale fata de problemele mediului de afaceri si mai ales fata de tema dezbaterii, in contextul in care, desi au fost invitati, nici primarul, nici presedintele Consiliului Judetean si nici prefectul din Timis nu au participat la eveniment. “Este inadmisibil ca nimeni din partea autoritatilor sa nu participe la aceasta dezbatere, sa fi fost mintiti macar cum ca . Sunt suparat si eu pe stilul asta de abordare foarte usor a problemelor agentilor economici, pentru ca noi suntem cei care platim taxe si impozite”, a spus radu Dimeca, care este si consilier local.
Acesta a prezentat o serie de propuneri ale oamenilor de afaceri, legate de imbunatatirea legislatiei fiscale. “Ce am propus noi: in primul rand, recuperarea TVA-ului aferent facturilor neincasate si facturate firmelor intrate in insolventa de catre furnizorii care-si platesc TVA-ul, dar care timp de 3-4 ani raman cu sumele respective raman blocate. Aici am avut un feedback pozitiv si din partea celor de la Finante. Al doilea punct: recupererea impozitului pe profit la sfarsitul anului fiscal, pentru clientii intrati in insolventa, de catre firmele furnizoare, deoarece respectivul profit este virtual”.
In plus, pe langa reglementarile care vor stabili, din 2013, termene maxime contractuale in care trebuie facute platile, de pana la 90 de zile, in concordanti cu directivele europene, Dimeca a solicitat si posibilitatea ca un datornic sa fie pasibil chiar si de inchisoare. “Degeaba apare aceasta lege cu termenele maxime de plata, la 1 ianuarie, care este vitala pentru noi. Teoretic suna bine, dar practic poti ajunge la acelasi lucru: acumulezi restante, pe care cel care le-a facut nu o sa ti le plateasca, in ciuda unei amenzi sI a penalitatilor stabilite Credeti ca degeaba s-a infiintat in Anglia, acum 200-300 de ani inchisoarea datornicilor? Tocmai ca sa dea un exemplu, ca faci puscarie daca nu-ti platesti datoria. Asta pentru ca nu exista maturitate economica si constiinta”.
Vicepresedintele CCIA Timis a adaugat ca in cazul platii TVA la incasare, pentru firmele cu afaceri de peste 500.000 de euro, ar trebui ca aceasta facilitate sa fie optionala. “Este ideal ca agentul economic sa poata alege: vreau asa sau vreau asa. Pentru ca in momentul in care aplici un sistem de genul acesta faci segregatie. Automat, faci ca firmele cu cifre de afaceri de peste 500.000 de euro sa-si caute parteneri care au afaceri tot de peste 500.000 de euro.
Accent pe invatamant
Oamenii de afaceri prezenti la seminar au atras atentia ca o reindustrializare a Romaniei trebuie sa inceapa cu reformarea invatamantului romanesc. “Trebuie sa cream scoli profesionale, personal lucrez numai cu munmcitori obositi, dezamagiti, bolnavi, din anii 80, dar care s-au adaptat exceptional de bine la noile tehnologii. Ca platitor de impozite, nu sunt multumit de ceea ce primesc din scoala romaneasca. Am avut, de exemplu, o absolventa de comert exterior, care nu a stiut sa deduca TVA-ul. M-am mai linistit, cand am vazut ca nici Sebastian Bodu, fostul sef al ANAF, nu stia acest lucru. Atunci mi-am dat seama insa ca dezastrul este total la noi in economie”, a declarat un om de afaceri, care se gandeste ca, impreuna cu alti antreprenori, sa infiinteze o scoala profesionala in Timisoara..
La randul sau, Stefan Gogosanu, presedintele Cartel Alfa Timisoara, considera ca desfiintarea scolilor profesionale a fost cea mai mare greseala. „Toata lumea se plange ca nu mai gaseste meseriasi. La nivelul guvernului trebuie sa existe niste planuri pe termen lung. Nu trebuie sa producem someri. Nu exista interes in a dezvolta industria. Factorul politic a ajuns sa influenteze in mod negativ economicul”, a spus acesta.
Si acesta s-a aratat dezamagit de lipsa autoritatilor de la dezbatere. “Asa se intampla si la nivelul Comisiei de Dialog Social. Autoritatile vin acolo doar ca sa bifeze o actiune. Degeaba ridicam unele probleme, daca raman moarte in niste sertare”.
Despre lipsa de interes a guvernantilor fata de antreprenorii romani s-au plans cei mai multi dintre cei prezenti, dar Magda Botos, directorul general al firmei Magda Design, a prezentat cel mai sugestiv situatia: „Am vazut ca guvernul roman nu acorda incredere industriasilor romani. Guvernul alearga dupa investitori straini, asa cum un sot alearga dupa vecina lui blonda, desi acasa are o nevasta care munceste, gateste, creste copiii si aduce si bani acasa, dar pe care el o neglijeaza cu totul. Povestea cu vecina blonda tine pana cand un alt vecin ii face acesteia promisiuni mai multe si pleaca la el. Noi, investitorii romani, suntem un fel de nevasta a guvernului. Nu suntem bagati in seama decat atunci cand ne trimit instiintari de plata, in rest, e cu ochii pe investitorii straini”.
In contextul in care oamenii de afaceri s-au plans de costul urias al finantarii in Romania, cel mai mare din UE, Corina Vulpes, director Directia Relatii Financiare Interne si Internationale a EximBank, le-a prezentat celor prezenti oportunitatile si facilitatile pe care banca le ofera IMM-urilor, marilor companii, exportatorilor sa,u potentialilor exportatori in privinta finantarii cu dobanda subventionata, inclusiv a cofinantarii proiectelor europene, a garantiilor oferite firmelor care nu dispun de suficiente garantii colaterale la contractarea unui credit si a asigurarilor ce pot acoperi riscurile comerciale si politice in derularea oricarei tranzactii.
