In prezent, doar 50 la suta din femei sunt constiente ca depistarea precoce a acestei maladii duce la o vindecare completa. Si, spun specialistii, daca 70 de procente ar constientiza pericolul, rata deceselor cauzate de aceasta boala s-ar reduce cu o treime.
Depistarea prin mamografie
Cancerul de san afecteaza astazi o femeie din opt. De ce trebuie depistat din timp? Pentru ca descoperirea precoce a bolii mareste substantial sansele de vindecare. De asemenea, tratamentele existente astazi pe piata au efect ridicat atunci cand maladia se afla in faza incipienta. Totdata, trebuie sa stim ca femeile tinere pot suferi si ele de aceasta boala. Asadar, specialistii recomanda, in special femeilor intre 40 si 75 de ani, ca metoda sigura de depistare a maladiei, o mamografie o data la doi ani. Aceasta permite detectarea anomaliilor de dimensiuni reduse.
De retinut este ca numai o mica parte din acestea evolueaza pana la stadiul de tumora. Acest examen este foarte util pentru ca imaginile sunt analizate atat de radiolog, cat si de senolog, medicul specialist in afectiunile glandelor mamare. De asemenea, la fel de necesara este si ecografia, care completeaza informatiile oferite de mamografie, venind astfel in ajutorul medicului pentru a stabili un diagnostic corect.
Ce stim despre cancerul la san?
Stim ca reprezinta prima cauza de mortalitate in randul femeilor. Si pentru ca mai stim ca poate fi tratat, ar trebui sa aprofundam unele cunostinte legate de depistarea si tratamentul acestei maladii.
1.Chimioterapia este un tratament prin care se introduc in organism medicamente specifice menite sa distruga celulele canceroase.
2. Este inutil sa ne palpam singure sanii pentru ca medicul stie sa faca acest lucru cu mult mai bine? Flas! Pentru ca toate femeile trebuie sa procedeze, regulat, dupa baie sau dus, la o autopalpare a sanilor si axilelor. Daca descopera o anomalie, trebuie sa se prezinte la medic pentru ca acesta sa ia masurile pe care le considera necesare – prescrierea unei mamografii sau ecografii. Trebuie sa stim insa ca autopalparea nu poate inlocui controlul medical, care trebuie sa aiba loc o data pe an, incepand cu varsta de 30 de ani.
3. Un nodul la nivelul sanilor este intotdeauna cancerigen? Fals! Pentru ca medicii au constatat ca, din cinci noduli examinati, patru sunt benigni (necancerigeni). Este foarte important, spun senologii francezi, ca, odata depistata o anomalie, femeia sa se prezinte la medic fara teama ca ar putea descoperi o tumora maligna. Un psihic bun este, de cele mai multe ori, decisiv in invingerea acestei boli.
4. In absenta unor factori de risc este necesar controlul periodic? Da, spun specialistii, mai ales pentru femeile care au depasit varsta de 50 de ani.
5. Exista riscul ca o femeie care a fost depistata cu cancer la un san sa faca tumori maligne si la celalalt? Cel mai probabil, pentru ca, potrivit statisticilor, 15 la suta din femeile tratate de cancer la un san au dezvoltat boala si la celalalt. Tocmai din acest motiv, cele care au antecedente personale ale bolii beneficiaza de supraveghere medicala si control obligatoriu anual, tot restul vietii.
6. Alaptarea face parte dintre factorii de risc? Flas! Alaptarea ofera o protectie deloc de neglijat fata de aceasta boala. In schimb, un ciclu precoce, inainte de 12 ani si o menopauza tardiva cresc riscurile.
7. In caz de antecendente in familie de cancer la san, cu cat creste riscul imbolbavirii? Cu 50 la suta! Daca mama, bunica sau o sora au suferit de aceasta boala, riscul imbolnavirii este de doua ori mai mare. Din acest motiv trebuie sa te supui unui control medical o data pe an.
8. Fumatul creste riscul de cancer de plamani, laringe, esofag, dar nu si al cancerului de san? Fals! Tabagismul creste, de asemenea, riscul de cancer la san, in special la femeile care au inceput sa fumeze inainte de varsta de 20 de ani.
9. Pilula zilnica (anticonceptionalele) sporesc riscul de cancer la san? Da! Daca pilulele sunt luate pe o perioada de mai putin de opt ani, riscul de imbolnavire este diminuat. In schimb, creste la o perioada mai mare de tratament cu anticonceptionale. Prin urmare, medicii recomanda schimbarea metodei de contraceptie o data la opt ani, pastilele putand fi inlocuite, de exemplu, cu steriletul.
10. Cand se face chimioterapia neoadjuvanta? De regula, inainte de interventia chirurgicala. Ceea ce se numeste chimioterapie neadjuvanta este un tratament care se face inainte de operatie, pentru ca ajuta la reducerea in dimensiuni a tumorii, ceea ce faciliteaza interventia. Dimpotriva, chimioterapia adjuvanta se face dupa operatie si are drept urmare reducerea riscului de recidiva, fiind prescrisa pe o perioada de sase luni.
11. Chimioterapia necesita o spitalizare de doua-trei zile? Flas! Cel mai adesea, aceste medicamente sunt injectate prin perfuzie, prin injectie intracutanata sau intravenoasa. Tratamentul nu necesita spitalizare si chimioterapia se administreaza in ambulator, chiar si sub forma de pastile.
12. Caderea parului este un efect secundar al chimioterapiei? Da! Este cel mai vizibil si traumatizant efect al acestui tip de tratament, pe langa oboseala si greata puternica. 13. Tratamentul hormonal substitutiv (TSH) al menopauzei poate sa duca la cresterea riscului de cancer de san? Fals! Studii recente ale cercetatorilor francezi atesta faptul ca administrarea de progesteron nu duce la aparitia tumorilor maligne la san. Este important sa stim totul despre aceasta maladie care afecteaza tot mai multe femei, dar la fel de important e sa constientizam fapul ca, depistata in faza precoce, boala poate fi invinsa.index / stiinta / detalii articol cancerul de san – 3.000 de vieti salvate anual
