Fără îndoială, precedentul campionat ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă pentru şefii Jiului, dar s-a mers din greşeală în greşeală, până la retrogradarea finală. În Divizia „C”… antrenorul Ioan Sdrobiş declară fulminant, înaintea campionatului: „Tragem pentru Divizia “A”! Şi Simota l-a crezut… Până la prima etapă, (11 august 2001) se pare după 1–2 cu Pandurii Tg. Jiu la Petroşani (cu 4000 spectatori în tribune) Simota decretează: „Sdrobiş, să-şi asume responsabilitatea. De acum eu voi judeca situaţia”.
Şi Sdrobiş „zboară” după etapa a 3-a, 1–2 acasă cu FC Baia Mare şi zero puncte în clasament! Este adus Marin Tudorache, „înainte de vreme rea”, dar dezastrul continuă: 0–2 la CSM Reşiţa, 1–4 cu Apulum Alba Iulia, 0–3 la Extensiv Craiova. Abia în etapa a 7-a (25 septembrie 2001), primul punct, 1–1 cu „Poli” Timişoara. „Suntem penibili, ruşinea Transilvaniei”, declară Alin Simota după un ruşinos 1–4 la Ind. Sârmei Câmpia Turzii.
Priviţi cu ce jucători: Ţein, Sămean, Baroană, Samoilă, Spafiu. Printre ei şi o speranţă: Badea, Vali Badea. În etapa a 9-a (6 octombrie 2001), prima victorie 2–1 cu Olimpia Satu Mare. Dar în restul de patru etape niciuna… Final de tur dezastruos, 0–3 la UTA şi penultimul loc în clasament. La şapte puncte de locul salvator 12, la orizont se vedea tot mai clar Divizia „C”.
În iarnă este adus ca antrenor, un alt ilustru necunoscut, Ion „Nodică” Constantinescu, precum şi alţi „zmei” ai fotbalului: Răuţă, Laleiu, Sălăşan, Butereacă. Jiul nici nu mai contează, este resemnat: 1–2 la Gaz Metan Mediaş, 1-2 la FC Bihor Oradea, 2–2 cu Minaur Zlatna (300 de spectatori!), 0–3 la „U” Cluj şi ultima oară în „B” 2–1 cu UTA (victorie de orgoliu cu echipa promovată în „A”?).
Unul din sponsorii echipei, Nicolae Istrate, directorul hotelului „Ambasador” din Bucureşti, a mai avut puterea să declare: “În viitorul campionat vom adopta strategia echipelor UTA şi Sportul Studenţesc, promovând jucători tineri. În primii doi ani am construit o bază sportivă splendidă, acum vom face şi un lot competitiv.” O retrogradare căreia nu i s-a opus nimeni.
În intenţia declarativă că „vom face o altă echipă”. Dar prezenţa viitoare în Divizia „C” va fi cea mai ruşinoasă pată a istoriei echipei de care se vor lega multe nume de la Jiul Petroşani…
Şi totuşi s-a întâmplat…
A fost o băşcălie generală, poate cu 3–4 excepţii, un turn Babel, cu un număr de 38 jucători folosiţi (din care cinci portari!) majoritatea fără vlagă, penibili, inutili, caraghioşi: Ţein, Cireş, E. Trăistaru, Sămean, Baroană, Konicika, Lalciu, Rizea, Sălăşan, Mişca, Răuţă, D. Vizitiu au fost simpli figuranţi.
Păcălit de antrenori (în special Ioan Sdrobiş şi Ion Constantinescu), dar nici el prea convins că Jiul ar mai trebui să rămână în „B”, finanţatorul Alin Simota, lăsat singur de anturajul său, care i-a asigurat un sprijin care nu a mai venit, a clacat, trezindu-se cu tot cu echipă în Divizia „C”.
