Desemnarea ca lichidator al Complexului Energetic Hunedoara a Casei de Insolvenţă GMC a luat prin surprindere pe toată lumea. O firmă numită de liderii de sindicat din minerit ca fiind “de apartament”, care nu se ştie de unde a apărut şi nici măcar ce experienţă are, dar care s-a dovedit a fi acţionat ca o veritabilă “suveică” financiară, ca o caracatiţă cu mai multe braţe şi care a dus la faliment mai multe firme pe care trebuia să le redreseze. O firmă propusă în dosarul CEH de unul dintre foştii clienţi pe care i-a avut în portofoliu, UPSROM, societate care, de asemenea, atât de bine a fost reorganizată şi administrată, încât judecătorii i-au declarat falimentul
imageTrebuie menţionat că în acest caz nu vorbim despre vreun magazin de pâine, ci despre al doilea mare dosar de insolvenţă din energia românească, despre o companie energetică cu 6.700 de angajaţi de care depinde până la urmă întregul judeţ Hunedoara şi care are o pondere de 5% în producţia de energie locală. Reamintim că Tribunalul Hunedoara a dispus intrarea în insolvenţă a Complexului Energetic Hunedoara, iar jduecătorul Ioan Drăgan a numit în funcţia de administrator judiciar casa de insolvenţă GMC din Craiova. Propunerea statului pentru acest caz a fost Euro Insol, compania controlată de avocatul Remus Borza, cel care gestionează dosarul insolvenţei Hidroelectrica. Nu neapărat corectitudinea acestei alegeri a ridicat suspiciuni, cât mai ales oportunitatea numirii Casei de Insolvenţă GMC ca lichidator al colosului economic hunedorean. GMC Craiova s-a înfiinţat în luna mai a anului trecut şi, până la momentul la care i s-a pus – nesperat şi neaşteptat – în braţe dosarul insolvenţei CEH pare să nici nu fi existat. Nici măcar Internetul nu a păstrat prea multe “urme” ale acestei societăţi, ce părea să nu funcţioneze decât în actele Fiscului. Misterul s-a lămurit, în cele din urmă, dar concluziile sunt alarmante. Vorbim despre o firmă ce a acţionat exact ca acele societăţi ce încearcă să-şi piardă urma, prin afaceri rostogolite printr-un sistem de tip suveică. Pe parcursul anilor, firma şi-a tot schimbat denumirea şi asta până în luna mai 2015 când ultima societate funcţională s-a divizat şi a luat fiinţă Casa de Insolvenţă GMC Craiova.
O să o luăm în ordine invers cronologică. Astfel, înainte de a deveni “Casa de Insolvenţă GMC”, firma s-a numit AMT Servicii Insolventa SPRL, o societate mult mai prezentă în domeniul procedurilor de insolvenţă şi al reoranizărilor judiciare. Potrivit datelor oficiale existente pe site-ul firmei – încă active, deşi firma afost divizată! – AMT Servicii Insolvenţă SPRL a fost infiinţată în anul 2006, urmare apariţiei OUG 86/2006, ce a stabilit cadrul organizarii societatilor profesionale in domeniul insolventei.
Succesoarea… succesoarei
Şi, ca să nu ne plictisim, şi această societate este tot o … succesoare, a SC AMT SERVICE SA, căreia i-a preluat clientela şi portofoliul activităţilor de insolvenţa. Aşa cum spuneam anterior, AMT Servicii Insolvenţă SPRL este mult mai prezentă în domeniul procedurilor de insolvenţă şi al reorganizărilor judiciare, însă nu neapărat şi în sens pozitiv, fiind legată şi de mai multe societăţi ce au legătură, directă sau indirectă cu numele controversatului afacerist Adrian Mititelu. Oficialii Casei de Insolvenţă GMC ne-au declarat că au un vast portofoliu de clienţi, pe lista lor regăsindu-se şi societăţi foarte mari.
“Avem dosare de insolvenţă în 9 judeţe şi avem în reorganizare şi societăţi foarte mari. Puteţi să ne căutaţi pe Tribunalele Dolj, Olt, Teleorman, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi, Timiş, Hunedoara. De asemenea, avem o serie de practicieni foarte buni în insolvenţă. Suntem, într-adevăr, succesorii AMT Servicii.
Anul trecut societatea s-a divizat în două societăţi distincte”, ne-a declarat Mirela Durlănescu, reprezentantul Casei de Insolevnţă GMC. Practic, fix portofoliul care apărea pe site-ul AMT Servicii Insolvenţă, care s-a ocupat şi de “reorganizarea” UPSROM Petroşani, aflată acum în faliment.
Spunem apărea, pentru că de vineri, ulterior convorbirii telefonice purtate cu reprezentantul GMC, brusc pagina nu a mai putut fi accesată. De-a lungul timpului, însă, pe lângă firmele prin care chiar ei recunosc că şi-au trecut activitatea, mai apare încă o societate, ART Insolv, cu care cei de la AMT au lucrat în mai multe dosare. Şi, absolut întâmplător, şi sediile erau unul lângă altul. După dispariţia AMT, dosare la care societatea de insolvenţă lucra au ajuns la cei de la ART Insolv, inclusive dosarul UPSROM. Mirela Durlănescu are şi o explicaţie: când firma s-a divizat fiecare a plecat cu protofoliul său de clienţi! Iar UPSROM a ajuns … la Art Insolv.
UPSROM – studiu de faliment
UPSROM Petroşani este continuarea activităţii – la scară mult diminuată –a fostei uzine de utilaj minier UPSRUEEMP (fostă IPSRUEM). Declinul societăţii recunosută mai ales pentru elementele de susţinere, a apărut la scurt timp după privatizare. Intrată într-un vârtej financiar, nici măcar trecerea prin diverse acţionariate sau societăţi nou – înfiinţate – cu numitor comun Petru Râureanu – nu a salvat-o. Râureanu a lucrat ca șef la IPSUREEM, actuala UPSROM, încă de pe vremea când fabrica avea un singur acţionar: statul roman şi a continuat să fie prezent în acţionariatul societăţilor prin care activitatea a fost trecută de-a lungul vremii. O formă de suveică de care vorbeam şi anterior, referindu-ne la lichidatorul CEH şi, deopotrivă a celor de la UPSROM. Întorcându-ne la UPSROM, exact vârtejul financiar de care vorbeam a târât societatea în insolvenţă, asta în urmă cu mai bine de cinci ani. În 8 decembrie 2010, Tribunalul Hunedoara a admis cererea de insolveţă a producătorului de utilaj minier, iar creditorii au format o listă lungă în aşteptarea recuperării banilor. UPSROM s-a aflat în portofoliul de clienţi ai celor de la AMT Servicii Insolvenţă Craiova, aşa cum apărea şi pe pagina oficială acestora de Internet şi, ani în şir, magistraţii hunedoreni au tot stabilit termene pentru conformare. Potrivit planului de reorganizare afişat tot de cei de la AMT, în 3 ani sau maxim 4 societatea ar fi trebuit redresată prin reorganizarea judicioasă a activităţii, dar şi prin vânzarea de active considerate aducătoare de pierderi şi nefolositoare societăţii, în paralel cu continuarea activităţii. La al 27-lea termen, în 17.07. 2014 – adică după patru ani de la declararea insolvenţei – judecătorul sindic a confirmat planul de reorganizare. La niciun an după acest moment, adică în 26 martie 2015, planul de reorganizare se dovedeşte atât de inutil încât instanţa dispune intrarea în faliment a celor de la UPSROM Petroşani. De precizat că acest moment este anterior divizării societăţii AMT Servicii de Insolvenţă Craiova, deci putem presupune – pe baza discuţiilor purtate cu reprezentanţii casei de insolvenţă şi detaliate anterior – că UPSROM era tot în portofoliul lor, asta deoarece la acest moment în dosar apare “firma prietenă” a celor de la AMT, adică Art Insolv SPRL! Oricum ar fi, cei de la UPSROM par să fi fost foarte mulţumiţi de activitatea actualei Case de Insolvenţă GMC Craiova, dat fiind faptul că au propus-o drept lichidator al Complexului Energetic Hunedoara, iar intrarea în faliment, în ciuda planului de reorganizare detaliat care însă nu a avut în niciun caz efectul scontat, nu a reprezentat un impediment în acest sens. La ora actuală, potrivit datelor oficiale de pe portalul instanţelor de judecată, procedura falimentului în cazul UPSROM continuă, cu termen la data de 4 februarie 2016 şi, între timp, se continuă şi procedura de valorificare a bunurilor debitoarei SC UPSROM SA Petroşani.
Reamintim că datoriile Complexului Energetic Hunedoara pentru care a cerut insolvenţa în instanţă depăşesc 1,6 miliarde de lei, mult mai mari decât cele despre care s-a vorbit până acum. De insolvenţa CEH ar trebui să se ocupe, cu titlu provizoriu, Casa de Insolvenţă GMC Craiova.
Potrivit Cererii de Deschidere a Procedurii Insolvenței depusă la Tribunalul Hunedoara de către CEH, datoriile CEH sunt în valoare de 1.672.398.873 lei. Principalii creditori sunt Statul Român cu 496.627.233 lei, băncile cu 437.230.573 lei, Administrația Fondului de Mediu cu 538.216.725 lei, în timp ce furnizorii de servicii și materiale au de recuperat 166.310.229 lei. Judecătorul Ioan Drăgan, cel care a analizat cererile depuse în acest dosar conexat, a motivat – verbal- alegerea Casei de Insolvență GMC, administratorul propus de UPSROM, prin faptul că aceasta ar fi propunerea ce însoțește cea mai veche cerere de intrare în insolvență a CEH, prevedere a Legei Insolvenței.
