Insolventa nu trebuie sa fie finalul afacerii

Pornind de la tema “Insolventa nu trebuie sa fie finalul afacerii”, conferinta a fost menita sa ofere antreprenorilor si managerilor, dar si celor din departamente financiare sau juridice posibilitatea de a afla de la specialisti reputati din domeniul juridic si financiar cele mai bune oportunitati pe care legea le ofera in depasirea unor perioade dificile din activitatea companiei lor.

Un studiu Coface releva faptul ca, in primul trimestru al acestui an, numarul firmelor intrate in insolventa a crescut cu 89% fata de perioada similara din 2009, urmand sa depaseasca cel mai probabil 30.000 pana la sfarsitul anului. Deocamdata, insa, peste 20.000 de dosare de insolventa se afla pe rol. In plus, fiecare se poate gandi la cel putin o companie cunoscuta de piata din Romania care a reusit sa evite falimentul, urmand sa iasa din insolventa in cursul acestui an.

Arin Octav Stanescu, presedinte UNPIR (Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania) a precizat ca in primul semestru 2% din totalul dosarelor de insolventa vizau reorganizarea, facand o comparatie cu media europeana a numarului de dosare de insolventa: 70% din cazuri ajung in faliment si restul de 30% merg spre reorganizare. Reprezentantul UNPIR a afirmat ca se observa o ingrijorare cu privire la faptul ca tot mai multe societati mari si mijlocii intra in insolventa, ceea ce duce cu gandul la scaderea locurilor de munca.“Bancile nu sunt ‘fericite’ cu restructurari de creante in sensul ‘hair-cut’ si sunt de acord in situatia in care se recupereaza mai putin in cazul falimentului decat in cazul restructurarii”, a punctat Arin Octav Stanescu.

Gabriela Folcut, consilier de comunicare Asociatia Romana a Bancilor (ARB), a evidentiat punctul de vedere cu privire la aceasta problema din partea comunitatii bancare. “ARB a solicitat modificarea legislatiei privind insolventa, modificari minime necesare introducerii de catre creditor pentru evitarea blocajelor in lant”, a afirmat ea. Gabriela Folcut a evidentiat faptul ca ARB a sustinut marirea minimului necesar al creantei, care, in prezent, este de 45.000 de lei la 100.000 de lei. “In primele opt luni ale anului 14.000 de firme au intrat sub incidenta Legii 85/2006 privind insolventa. Din acestea, foarte putine reusesc sa evite falimentul”, a precizat Gabriela Folcut.

“Un client trebuie sa solicite sprijinul institutiilor financiare, o banca poate fi de ajutor atunci cand se dovedeste ca reorganizarea este un proces viabil”, a afirmat Folcut, adaugand: “Clientii nu trebuie sa se gandeasca ca reorganizarea este amanarea starii de insolventa. Ce trebuie sa faca clientul? Este important ca, mai intai, sa-si reorganizeze planul de costuri, apoi sa se orienteze catre alte piete si sa ia in considerare noi strategii de management” . In momentul in care exista o criza temporara de lichiditati, pasul urmator ar trebui sa fie, potrivit reprezentantului ARB, adresarea catre banca creditoare.

In completarea precizarilor facute de Gabriela Folcut, Arin Octav Stanescu a dorit sa sublinieze ca: “Nedeschiderea la timp a procedurii de insolventa reprezinta bancruta.”

Stan Tirnoveanu, partener Zamfirescu Racoti Predoiu, a precizat: “Procedura insolventei nu este un capat de tara daca creditorii beneficiaza de un tratament adecvat. Un debitor ostil va avea o mare parte a creditorilor impotriva lui. Legea insolventei incearca sa stabileasca un echilibru juridic intre co-participanti”.

Alexandra Craciun, lector doctor Universitatea Bucuresti in Marketingul insolventei, a inceput discursul sau de la Evaluarea capitalului de brand: “am vrut sa aflu daca in situatiile de insolventa tratate de avocati s-a pus aceasta problema. Am aflat ca nu.” Totusi, atunci cand compania Kraft a fost preluata de Philip Morris, au fost platiti 12 miliarde de dolari, acesti bani fiind platiti pentru numele ‘Kraft’. “In primele noua marci din lume, discutam de o valoarea a brandului care depaseste 60% din valoarea tuturor activelor”, a mai afirmat Alexandra Craciun.

“Anul trecut, cea mai mare crestere din SUA a fost categoria site-urilor care ofereau cupoane de discount. Consumatorul numit “Postcrisis consumer”- trece de la ceea ce se numeste ‘what to buy’ la ‘why to buy’. Se vorbeste de trecerea de la puterea de cumparare la puterea de a alege. Companiile trebuie sa ia in calcul aceasta disponibilitate a consumatorilor de trecere la categoria de nivel low. “Trebuie sa vedem daca produsele sunt dorite de consumator la un pret mic-unde se recomanda promotiile- sau daca sunt relevante pentru identitatea lor, unde sunt recomandate investitiile in imagine”, este de parere Alexandra Craciun. ‘Este bine sa comunicam insolventa?’ este intrebarea evidentiata de lectorul Universitatii Bucuresti. “Studiul comandat de Flanco arata ca raspunsul este ‘Da’. E nevoie de comunicare in zona de PR, in publicitate”, a conchis Alexandra Craciun.

Adrian OLTEANU, CEO Flanco – “O poveste de succes”- “Clientii de retail nu citesc ziarele de business, de aceea informatia vehiculata in presa de business nu ajunge la ei. Singurul mod de comunicare cu clientii a fost prin ceea ce faceam in magazine. Asa ca, din ianuarie am acordat un buget semnificativ pentru training, am comunicat apoi catre mediul de business, banci, furnizori etc. Cum am anuntat insolventa?!: Am chemat jurnalistii si am comunicat asta. Termenul de insolventa nu-mi era nici mie cunoscut acum un an. Ne-am facut un plan de comunicare cu angajatii, ne-am bazat mult pe ei. Multi dintre angajati cred ca nici acum nu stiu exact ce inseamna insolventa, stiu doar ca nu pot lua un credit de la banca pentru ca lucreaza la o companie care este in insolventa”, a povestit Adrian Olteanu. Eu, personal, am avut mai multe emotii inainte sa intram in insolventa.

“Am facut sacrificii foarte mari, am reconfigurat organigrama. Aveam, asa cum s-a intamplat in multe cazuri, multi manageri, ‘sub-manageri’, asistenti manageri, dar ne-am axat pe concentrarea pe functiile de executie, pana la urma pe asta se bazeaza business-ul nostru, am simplificat mult organigrama”, a mai marturisit el. “In luna decembrie s-a declarat intrarea in insolventa, in luna ianuarie am stabilit ca miza sa nu mai avem pierderi pana in luna iunie. Afacerea e sezoniera, lunile cu cele mai mari vanzari sunt dupa luna iunie si stiam ca daca vom ajunge pe zero la nivelul lui iunie, am trecut de ce era mai greu”, a mai marturisit Olteanu. Si au reusit. Iar de atunci au inceput sa creasca.