Scena sabiei înfipte în piatră, pe care doar „cel ales” o poate scoate, reprezintă o parte celebră a legendei regelui Arthur, despre care se spune că ar fi condus Britania în urmă cu aproximativ 1500 de ani. Mitul Excalibur, numit astfel după sabia regelui Arthur, a fost adaptat de zeci de filme, în teatru și operă.
Scena sabiei înfipte în piatră, pe care doar „cel ales” o poate scoate, reprezintă o parte celebră a legendei regelui Arthur, despre care se spune că ar fi condus Britania în urmă cu aproximativ 1500 de ani. Mitul Excalibur, numit astfel după sabia regelui Arthur, a fost adaptat de zeci de filme, în teatru și operă.
În unele cazuri se pune accentul pe elementele legendare legate de regele Arthur (a cărui existență în realitate este incertă din punct de vedere istoric), în alte situații se ilustrează simbolistica puternică – destinul, soarta unei persoane care trebuie să-și demonstreze abilitățile pentru a avea șansa de a-i fi încredințată conducerea.
Sabia Excalibur și regele Arthur reprezintă o tematică predilectă și pentru producători de jocuri video. Inclusiv producătorii de conținut pentru cazino au lansat jocuri de păcănele noi ce au ca tematică această legendă. Arthur’s Fortune de la Yggdrasil și Mighty Arthur de Quickspin sunt doar două exemple relevante. Pasionații de cinematografie pot urmări producții care tratează de asemenea informațiile pe acest subiect, de exemplu Excalibur (1981), Regele Arthur (2004) sau Regele Arthur: Legenda sabiei (2017).
Rege legendar, ideal cavaleresc
“Niciun personaj de la granița dintre mitologie și istorie nu a mai irosit vreodată atât de mult timpul unui istoric”, nota călugărul Gildas, într-o scriere din secolul VI-lea cu privire la regele Arthur. De-a lungul timpului, au existat multe controverse pe acest subiect – este Arthur un personaj care a trăit în realitate (în condițiile în care nu apare menționat oficial în documente din perioada sa) sau este rodul unei imaginații idealiste? Adevărul este că imaginea regelui Arthur este una aproape perfectă: un personaj demn, care își apără țara, care acționează corect și impune definiția cavalerismului.
Sabia Excalibur a fost poarta sa de acces la tronul britanic. Legenda spune că această sabie magică turnată de un fierar în Brocéliande a fost înfiptă în piatră. Nimeni nu o putea scoate din stâncă în afara celui demn cu adevărat de a conduce statul, cel are sânge regal și merită acest statut. Arthur reușește imposibilul și demonstrează astfel că merită să fie lider, urmând o perioadă de prosperitate, grație acțiunilor sale pe câmpul de luptă.
Sabia Excalibur, între legendă și istorie
Se pare că sursa de inspirație pentru sabia lui Arthur ar fi fost rezultatul unor date istorice consemnate mult mai târziu. Sabia unui cavaler din Toscana din secolul al XIII-lea ar fi ajuns la mănăstirea San Galgano după ce acesta a renunțat la viața laică în favoarea celei de călugăr. De aici ar fi pornit ideea de sabie magică, mitică.
Miturile și legendele regelui Arthur și ale Cavalerilor Mesei Rotunde au suferit modificări și adăugiri de-a lungul timpului. Scriitori și mai târziu scenariști au prezentat viziunea lor proprie, pe baza datelor culese din scrieri anterioare și din legendele care au circulat pe cale orală.
Despre Arthur se crede că s-a născut spre finalul secolului al V-lea, fiind fiu nelegitim al regelui breton Uther Pendragon și al lui Ygraine din Cornwall. Crescut de vrăjitorul Merlin, un apropiat al familiei, este educat drept cavaler pentru a putea mai târziu să își asume statutul de conducător. Arthur crește cu principii de viață foarte corecte, fără a știi că face parte din regalitate.
Momentul în care reușește să scoată sabia din piatră este cel al revelației – are nu doar origini regale, dar are capacitatea de a fi un lider bun. Când primește Excalibur, Arthur știe că trebuie să o păstreze pe durata domniei sale, ca simbol al protecției magice inclusiv din partea zânelor. Masa rotundă este un alt simbol al legendei lui Arthur – cavalerii aflați în slujba sa la curtea de la Camelot sunt tratați onest, de la egal la egal, în virtutea îndeplinirii misiunilor în slujba poporului pentru care luptă împreună.
