Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca reducerea rezervelor minime obligatorii la euro de la 20% la 18% elibereaza in piata aproximativ 500 de milioane de euro. El sustine ca prin reducerea rezervelor la pasivele in lei de la 15% la 12% se elibereaza in piata 4 miliarde de lei. Tot miercuri, BNR a hotarat reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 3,75% pe an de la 4% incepand cu data de 9 ianuarie 2014.
Reactiile bancherilor nu au intarziat sa apara. Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank si presedintele Consiliului Fiscal, a explicat pentru Agerpres ca deciziile luate miercuri de Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei privind reducerea dobanzii de politica monetara si a rezervelor minime obligatorii ajuta la reluarea creditarii, insa nu rezolva in totalitate problema, care este mult mai complexa. „In esenta, ne asteptam ca aceste masuri sa duca la reducerea dobanzilor, care deja sunt la un nivel foarte scazut pe piata interbancara. Fara indoiala ca aceste decizii ale BNR ajuta la reluarea creditarii, insa nu rezolva problema, care este mult mai complexa. Problema reluarii creditarii nu este tocmai cea de costuri, ci este in principal legata de cerere. La dobanzi suntem competitivi, dar, cu toate acestea, creditarea nu creste”, a precizat Dumitru.
Potrivit acestuia, populatia are un grad mare de indatorare in acest moment. „Singurul credit care mai da un impuls este Prima Casa, iar, in rest, creditul de consum va continua sa scada. In ceea ce priveste companiile, cifrele financiare sunt slabe si multe au pierderi, prin urmare nu se califica pentru a fi capabile sa ia un credit”, a mai spus economistul-sef al Raiffeisen Bank. El a subliniat ca masura privind reducerea dobanzii de politica monetara nu a fost o surpriza. „Parerea mea este ca BNR a facut tot ce a putut pentru a relua creditarea”, a adaugat Dumitru.
Si economistul-sef al BRD, Florian Libocor, spune ca lichiditatea eliberata ca urmare a reducerii rezervelor minime obligatorii va echivala cu un miliard de euro, insa efectele deciziilor BNR asupra creditarii vor fi moderate si vor aparea cu o intarziere de 3 – 6 luni. „Probabil ca lichiditatea eliberata ca urmare a reducerii ratelor rezervelor minime obligatorii va fi in echivalentul a circa un miliard de euro. Asta ar putea ajuta la consolidarea necesarului de capital acolo unde este cazul, adica nu atat acolo unde este necesar, cat acolo unde existau depozite”, a sustinut Libocor.
Potrivit acestuia, deciziile luate miercuri de conducerea BNR vor avea efecte moderate asupra creditarii, iar acestea vor aparea cu o intarziere de cateva luni. „Efectele asupra creditarii vor aparea cu o oarecare intarziere, probabil 3 – 6 luni, insa cred ca vor fi moderate, deoarece problema creditarii continua sa fie preponderent de natura cererii solvabile chiar daca exista si aspecte de natura unei oferte neajustate la contextul pietei”, considera Libocor.
El a adaugat ca este de asteptat o reducere mai vizibila a ecartului dintre dobanzile active si cele pasive. „Lucrurile vor continua sa se normalizeze, insa procesul va continua sa fie unul moderat si strans corelat cu acela de refacere sau recastigare a ceea ce numim incredere. Altfel nu cred ca se poate”, a conchis reprezentantul BRD.
