Lupta cu numerarul se castiga greu. Romanii platesc cu card de trei ori mai putin decat cehii sau polonezii, scrie Ziarul Financiar.
Clientii bancilor isi mentin preferinta pentru cash chiar daca peste 80% din carduri au ajuns sa fie securizate prin tehnologia cip, potrivit datelor BNR.
„Anul trecut au fost efectuate numai sase plati cu cardul la comercianti pe cap de locuitor, ceea ce arata preferinta pentru cash a romanilor. Media tarilor din regiune este de circa 20 de plati pe locuitor”, a declarat Ruxandra Avram, sef serviciu directia supraveghere financiara din cadrul BNR.
Ponderea cardurilor inteligente, care incorporeaza tehnologia cip, a depasit 80% din totalul cardurilor aflate in circulatie la sfarsitul lui 2011, dupa cinci ani de la inceperea procesului de tranzitie de la vechea tehnologie cu banda magnetica.
Cardurile cu cip ofera mai multa siguranta utilizatorilor pentru ca sunt mai greu de copiat. Peste 98% din numarul de bancomate si POS-uri de pe piata locala pot sa citeasca cipul.
Numarul cardurilor de credit si debit aflate in circulatie depasea 11 milioane la finalul anului trecut, ceea ce inseamna ca circa 9 milioane de carduri incorporau tehnologia cip.
Bancile aveau la finalul anului trecut o retea de circa 11.000 de bancomate si 125.000 de POS-uri, la care s-au efectuat tranzactii de retragere numerar si respectiv plati cu o valoare cumulata de peste 27 mld. euro in 2011.
Jucatorii din piata spun ca ponderea scazuta a platilor cu cardul se datoreaza inclusiv retelei de acceptare restranse. Conform datelor BNR, in Romania exista circa 6.000 de POS-uri la un milion de locuitori, de trei ori mai putin decat media europeana. Numarul de bancomate la un milion de locuitori ajunge la 500, la jumatate fata de media europeana.
„Potentialul de crestere al tranzactiilor cu carduri vine in conditiile in care volumul anual al cheltuielilor de consum se ridica la 80 mld. euro, iar tranzactiile cu carduri nu depasesc 30 de mld. euro. Aceasta inseamna ca pentru cheltuieli de 50 mld. euro nu exista nicio evidenta si parte dintre acesti bani ar putea fi rulati in economia subterana. Exista studii care arata ca o crestere cu 10% a platilor efectuate cu cardul reduce cu 6% economia subterana”, a spus Catalin Cretu, directorul pentru Romania al emitentului de carduri Visa Europe.
RHS, Scop Computers si proprietarul Depozitului de Calculatoare, suspectate de spalare de bani
RHS, alaturi de distribuitorul Scop Computers si CNDPI Romsoft (care detine Depozitul de Calculatoare), sunt suspectate de fraude de circa 40 de milioane de euro. Companiile s-ar putea face vinovate de spalare de bani si returnari fictive de TVA, printr-o “schema” ce s-a derulat pe mai multi ani, scrie Wall-Street.
De altfel, RHS, distribuitorul de IT, si-a depus pe 26 martie cererea de insolventa la Tribunalul Bucuresti.
Raspunzand unor acuzatii, Scop Computers a transmis anterior ca „a actionat pe deplin legal, si-a respectat toate obligatiile contractuale si va demonstra acest lucru in decursul procedurii fiscale”.
Cazul este important pentru ca Scop Computers si RHS distribuie produse IT si electronice catre majoritatea retailerilor din Romania, precum Altex, Domo, Cel.ro, EvoMag.ro sau PCFun.ro.
Vanzarile de credite in lei nu isi revin nici sub presiunea BNR
Bancherii continua sa afiseze dobanzi de doua cifre la creditele in lei, iar in ultimele luni nu au reusit sa vanda imprumuturi noi nici cat sa acopere rambursarile efectuate de clienti, in ciuda faptului ca BNR ii preseaza sa ieftineasca creditele si sa mearga spre lei, scrie Ziarul Financiar.
„Nu vad vreo banca care sa riste sa foloseasca leii atrasi pe termen scurt pentru imprumuturi ipotecare pe 30 de ani”, a declarat Mihai Bogza, Bancpost.
Soldul finantarilor in lei acordate populatiei si firmelor a scazut cu echivalentul a 400 mil. euro in ultimele patru luni si a ajuns la 80,3 mld. euro in februarie, iar costul mediu al creditelor a ramas aproape neschimbat in aceasta perioada cu toate ca dobanda-cheie a BNR a scazut cu 0,75 puncte procentuale si a atins un minim istoric de 5,5% pe an.
Semnalul de incurajare a creditarii in moneda locala transmis de BNR incepand din toamna anului trecut, prin reducerea dobanzii-cheie, operatiuni repo saptamanale si masuri de restrictionare a accesului populatiei la finantarea in valuta pare astfel sa nu-i fi sensibilizat pe bancheri, care prefera se se planga in continuare de lipsa cererii eligibile si de absenta resurselor in lei pe termen lung.
Dobanda medie la creditele in lei ajungea la 10,7% pe an in luna ianuarie, fiind doar usor sub nivelul inregistrat in octombrie 2011 si chiar mai mare decat in vara anului trecut.
Costul creditelor a crescut de fapt in ianuarie, dupa ce la sfarsitul lui 2011 coborase la 10,4% pe an, in ciuda faptului ca banii s-au ieftinit pe piata interbancara.
Indicatorii Robor la trei si sase luni, utilizati ca referinta in majoritatea contractelor de credit, au scazut cu circa 1,2 puncte procentuale de la inceputul anului datorita lichiditatii excesive de pe piata, tendinta care nu s-a reflectat si in costul creditelor pentru ca multe banci au preferat sa majoreze marjele de castig aplicate peste indicii pietei.
Analistii se asteapta ca BNR sa reduca din nou dobanda-cheie in sedinta de politica monetara de maine, aceasta urmand sa ajunga la un nou minim record de 5,25% pe an.
Reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei, o alta miscare asteptata de bancheri si prin care s-ar elibera lichiditate suplimentara in piata, ar putea avea loc insa cel mai devreme la finalul anului.
Romania dupa trei ani de mariaj cu FMI
Dupa cele doua acorduri cu FMI, Romania a avut progrese la stabilitatea financiara, exporturi si inflatie dar trebuie sa se concentreze pe gasirea unor motoare de crestere, a spus Tonny Lybek, reprezentantul FMI pentru Romania, scrie Wall-Street.
Exporturile au depasit nivelurile de dinaintea crizei, inflatia a atins un minim istoric. In acelasi timp, dobanzile s-au relaxat, iar prima de risc a Romaniei a scazut considerabil.
Lybek a precizat ca Romania a avut ca obiectiv inflatia, pe parcursul crizei, si a fost destul de dificil pentru banca centrala sa respecte unele tinte, „nu neaparat din cauza unor deficiente in politica monetara, cat in politica fiscala„.
