In domeniul educational coexista multe metode care urmaresc imbunatatirea proceselor de predare-invatare si a educatiei in general, iar metoda Design Thinking este una dintre ele. Sa vedem in acest articol in ce consta si care sunt particularitatile sale.
Metoda Design Thinking provine din domeniul afacerilor si marketingului. Consta intr-un mod de gandire si inovare de a lucra in jurul unor produse si servicii care satisfac nevoile clientilor. Cu toate acestea, are anumite caracteristici care pot fi aplicate in mediile scolare ca modalitate de proiectare a solutiilor pentru probleme si nevoi educationale.
In ce consta metoda Design Thinking ?
Design Thinking constituie o forma de lucru in echipa pentru a rezolva probleme si a oferi solutii inovatoare . Potrivit unuia dintre creatorii sai, Tim Brown, este o abordare centrata pe persoana care se concentreaza mai degraba pe procesul de proiectare decat pe produsul final.
Metoda consta din cinci faze care constituie un intreg proces. Acestea sunt:
- Empatizati: este vorba de a va pune in pielea utilizatorilor si de a invata din ei.
- Definiti: despre nevoile si perceptiile utilizatorilor; este vorba de stabilirea unui punct de plecare .
- Ideea: consta in imaginarea unor solutii creative diferite si posibile.
- Prototiparea: timpul de a modela si reprezenta cele mai convenabile idei care vor fi puse in practica. .
- Evalueaza: evaluarea ne va indica in ce faza a procesului trebuie sa revenim pentru a imbunatati sau schimba aspecte. Pe baza feedback -ului utilizatorilor , vom sti daca proiectarea tuturor fazelor si implementarea ulterioara au facut posibila satisfacerea nevoilor acestora.
Cum functioneaza metoda Design Thinking in educatie?
Transferata in domeniul educational, metoda devine un instrument inovator care urmareste imbunatatirea centrelor de invatamant si a relatiilor si proceselor care se stabilesc in cadrul acestuia, oferind solutii simple la problemele care apar, bazate pe colaborare, observatie, experimentare si evaluare continua.
Astfel, metoda Gandirea in educatie poate fi folosita pentru rezolvarea problemelor legate de clima si convietuirea scolara , cu organizarea de spatii educationale, precum biblioteca sau sala de calculatoare. De asemenea, serveste pentru a oferi o solutie la nevoile specifice de invatare ale unui grup sau ale unui anumit elev. Este chiar un mod de lucru care permite proiectarea celui mai bun mod de realizare a oricarui tip de proiect educational.
Este o metoda care permite tuturor actorilor educationali sa participe si sa ofere solutii consensuale nevoilor educationale zilnice. Colaborarea atat a profesorilor, cat si a elevilor si a parintilor este esentiala pentru imbunatatirea practicilor si a climatului scolar.
Aplicarea metodei Design Thinking in scoli
Dupa cum am spus, metoda gandirii ajuta la gasirea de raspunsuri creative si inovatoare la problemele educationale.
Empatizati cu actorii educationali
Dupa cum sa indicat in prima faza a metodei, trebuie, in primul rand, sa empatizam cu utilizatorii. Fie ca este vorba despre elevi, profesori sau parinti, trebuie sa stim care sunt nevoile, problemele si dorintele lor . Trebuie sa ne punem in pielea lor, sa-i intelegem si sa le analizam situatia si contextul. In aceasta faza este important sa ascultati, sa observati si sa inregistrati datele si informatiile.
Proiecteaza o cale
A doua etapa conform metodei indica faptul ca stabilim o foaie de parcurs asupra informatiilor obtinute in faza anterioara . In acest moment, este vorba de a putea defini si proiecta un focus de actiune. Cu care, vom organiza acele informatii astfel incat sa evidentieze acele aspecte, nevoi sau probleme cele mai relevante sau cele mai urgente.
Ulterior, ne vom intreba despre posibilele cauze ale problemelor si despre optiunile pe care le avem pentru a le putea rezolva sau imbunatati.
Imagineaza-ti idei
In aceasta a treia instanta, este timpul sa incepem sa gasim solutii. Aceasta este o etapa creativa la care trebuie sa participe toti actorii educationali implicati . Pentru care, exista tehnici, precum brainstorming sau brainstorming , care sunt folosite pentru a genera si organiza toate ideile care pot aparea. Este important ca aceasta etapa sa fie conceputa ca un moment relaxat si distractiv care permite sa apara idei inovatoare.
Capteaza idei
Intr-o a patra etapa, este timpul sa facem tangibile ideile gandite in etapa anterioara. Acele idei care sunt mai coerente si mai acceptate de toti trebuie sa prinda contur, adica trebuie sa precizam cum vor fi puse in practica. Pentru care este necesar sa organizam aspecte precum timpul, spatiul si resursele umane, materiale si economice pe care le avem pentru a implementa idei.
Validati si evaluati
In sfarsit, in a cincea si ultima etapa trebuie sa validam drumul parcurs in toate etapele anterioare. Cu alte cuvinte, vom explica si impartasi deciziile luate si, pe baza feedback -ului primit de la utilizatori, vom termina de precizat actiunile pe care le vom intreprinde.
In plus, aceasta etapa se refera la evaluarea intregului proces de implementare. Aceasta implica posibilitatea de a corobora, impreuna cu utilizatorii insisi, ca am reusit sa gasim solutii eficiente si inovatoare la nevoile, dorintele si preocuparile acestora.
