Rumiare, cuvant care in latina inseamna „mestecarea bolului de mancare”, da nastere termenului de „rumegare”. La oameni se traduce prin ingestia de alimente care, fara a termina de digerat, revin in gura pentru a fi mestecate, inghitite sau scuipate.
Tulburarea de ruminare la copii este involuntara, de scurta durata si rara. Dar in ce consta? Ruminatia sau mericismul este regurgitarea alimentelor pentru a mesteca si a inghiti din nou. Acest lucru se intampla ca urmare a mai multor factori psihologici.
Varsta de aparitie a tulburarii de ruminatie
Tulburarea de ruminare la copii apare de obicei intre 3 si 12 luni si dureaza aproximativ 1 luna . Afecteaza baietii mai mult decat fetele si se poate dezvolta la adultii cu diversitate functionala intelectuala. Bebelusii cu dizabilitati intelectuale sunt mai predispusi sa o faca.
Ruminatie sau lipsa de afectiune?
Respingere parentala, lipsa de atentie fata de copil, stres familial, situatii traumatice legate de aspectul sexual sau lipsa de stimulare. Toti sunt factori care predispun la aparitia involuntara a tulburarii de ruminatie la bebelusi.
Pentru a fi considerata o tulburare, ruminatia trebuie sa fie frecventa, cu episoade zilnice sau de cel putin cateva ori pe saptamana. La adulti, mai ales in cazurile de dizabilitate intelectuala, regurgitarea are loc voluntar, nu exista greata sau varsaturi.
Este asociata cu o contractie a stomacului, urmata de relaxarea sfincterului esofagian inferior . Acest lucru determina o cavitate intre stomac si orofaringe care transporta bolusul alimentar inapoi in gura. Unii specialisti considera ca are efecte auto-stimulante si calmante.
Simptome si diagnostic
Inainte ca specialistul sa puna un diagnostic definitiv, trebuie excluse posibile anomalii congenitale ale sistemului digestiv al bebelusului . De asemenea, trebuie evaluat riscul de hernii hiatale sau stenoza pilorica. Daca am observat ceva deranjant, aceasta poate fi o informatie pretioasa pentru medic, deoarece unele semne pot da indicatii despre prezenta (sau nu) a tulburarii de ruminatie. Printre astfel de semne se numara:
- Halitoza.
- Aspiratie.
- deshidratare
- Pierdere in greutate.
- Crestere anormala.
- Stresul respirator.
- Problemele de inec sau dentare pot da un indiciu specialistului.
Alimentatie proasta
Malnutritia, care poate pune viata in pericol, este una dintre consecintele acestei probleme alimentare. In acelasi timp, afecteaza sistemul imunitar al copilului si, prin urmare, scade rezistenta la boli. De asemenea, este asociata cu o crestere in greutate mai mica decat cea asteptata pentru copiii sub un an. Daca nu este tratata la timp, malnutritia va fi prezenta cu intarzierea ulterioara in dezvoltarea cresterii.
Cand un bebelus sufera de tulburari de ruminatie sau ruminatie, pozitia corpului poate fi un indiciu. Isi tine spatele incordat, arcuit, capul pe spate si face miscari de suge cu limba. La prima vedere, bebelusul pare multumit scuipat, dar apoi devine iritabil si flamand.
Intrucat este o problema in general de origine psihologica, strategiile bazate pe tehnici comportamentale sunt de obicei aplicate in tratarea ruminatiei sau a rumeierii.
Trebuie sa identifici simptomele ruminatiei si sa cauti comportamente adecvate. Este o practica comportamentala bazata pe conditionarea operanta si se aplica in moduri diferite .
Din punct de vedere coercitiv, pentru a elimina dorinta de a rumina, copilul este obligat sa manance mai multe cantitati de mancare. A pune in mancare arome amare sau neplacute, sau direct pe limba, de fiecare data cand incepe sa rumega este o alta modalitate de a pune presiune asupra lui.
Intarire pozitiva pentru tulburarea de ruminatie la copii
Intarirea sociala este foarte utila pentru a preveni micutul sa rumega comportamente, prin cuvinte afectuoase, sarutari sau imbratisari el se va simti intarit pozitiv. De asemenea, un rasfat sau o bomboana ca recompensa atunci cand nu se practica regurgitarea poate avea si rezultate bune.
De asemenea, o alta tehnica eficienta este imbunatatirea mediului ostil care poate inconjura copilul . Rabdarea, afectiunea, intelegerea, spre deosebire de abuz sau respingere, sunt esentiale. Parintii ar trebui sa primeasca psihoterapie. Cu afectiune si atentie, este posibil sa captezi si atentia copilului atunci cand incep miscarile tipice tulburarii de ruminatie.
Trebuie remarcat faptul ca tulburarea de ruminare la copii nu este legata de bulimia nervoasa, alimentatia excesiva sau restrictiile alimentare voluntare. Este direct legata de lipsa de afectiune si atentie din partea parintilor.
Nu exista o forma cunoscuta de prevenire. Tulburarea de ruminare se combate cu dragoste, corectand situatiile familiale care afecteaza dezvoltarea emotionala a copiilor. Este primul pas catre o viata sanatoasa si fericita.
